Magazin Online de cărți

Hanna Bota, redactor la revista „Viața Românească”, este licențiată în teologie și în filologie, absolventă a unui master în etnologie la Universitatea din București, doctor în antropologie culturală la Universitatea de Vest din Timișoara. Volume de poezie: Candidați pentru ploaia târzie (1994), Dincolo de sine (1997), Ultimele poeme închipuite ale lui VV în transcriere imaginară de… (2003), Elogiul pietrei (2004), Jurnalul unui nabi (2007), Don’t play with the snakes, (2008, antologie de poezie tradusă în engleză, lansată la Calcutta, India), Poeme pentru Yerutonga (2010), Omul și piatra (2013), Poeme hindice (2013), Imperfecțiunea perfectă, poeme în dialog cu sculptura lui Peter Jecza (2018) tradusă și editată în turcă: Kusursuz kusur (Istanbul, 2019), 33+3. poemele copilăriei (2020). Apare în antologii traduse în engleză, franceză, maghiară, slovacă, slovenă, cehă, turcă, spaniolă, coreeană. Volume de proză: Tabla de şah (2006), Maria din Magdala (2007 și în 2010, Ravenna, Italia, sub titlul Maria di Magdala), Cronicile memoriei (2010), Ultimul canibal. Jurnal de antropolog, (2012, Cartea Românească, ediția a doua Polirom, 2015), Dansând pe Gange (2013), Când în fiecare zi e joi, roman distopic (2016). Trei femei, cu mine, patru (Cartea Românească, 2023). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Riri Sylvia Manor (Aberfeld), născută la București în 1935, este cunoscută pe plan mondial ca profesor de neuro-oftalmologie la Facultatea de Medicină din Tel Aviv și ca Doctor Honoris Causa la Universitatea „Carol Davila” din București, dar în ultimii douăzeci și patru de ani a publicat poezie și proză în două limbi: ebraică și română. Astfel, în România s-au publicat până acum patru cărți de poezie: Privind, 2000 (Premiul pentru poezie la Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, 2002); Save As…, 2007; Pestriț, 2010, și Încă, 2013, precum și două cărți de proză: Bucuria de a nu fi perfectă, 2016 (Premiul „Observator cultural” pentru cea mai bună carte de memorialistică a anului, 2017) și Viața mea cu Goya, 2022. Elefantul de hârtie este cea mai recentă carte de poezie a autoarei.

Se spune că artiștii sunt cei care arhivează, în lucrările lor, spiritul vremii, fiind și cei care au capacitatea de a privi

Gellu Dorian s-a născut la 13 octombrie 1953, în Botoşani. Poet, prozator, dramaturg, eseist. Debut literar în revista „România literară”, în 1972. Publică poezie în două antologii în urma unor concursuri la editurile Eminescu (1974) şi Albatros (1982). Volume de versuri publicate: Poeme introductive, 1986; Elegiile după Rilke, 1993; În căutarea poemului pierdut, 1996; Poeme golăneşti, 1997; Infernul migrator, 1997; Poesia mirabilis, 2000; Singur în faţa lui Dumnezeu, 2001, Un poet la New York, 2002; Cafeneaua Kafka, 2003; Elegiile de la Dorweiler, 2008; Alungînd tristeţea, ca Paganini, 2009; Poetul, 2010; Zece poeme exemplare din Tîrgul în care, cică, nu se întîmplă nimic, 2011; Cartea singurătăţilor, 2012; Şaizeci de pahare la o masă, 2013; Ierurgiile, 2014; Închizi fereastra. Şi zbori!, 2015; O sută de maeştri şi un discipol, 2015, Calea de urmat, 2017; Cealaltă viaţă, 2018; Gramote, 2019; La locul meu, 2022; El sau Ieşirea din ramă, 2023. Antologii de autor: În absenţa iubirii, 1996; Eranos – scene din viaţa şi opera Poesiei, 2003; Cartea tăcută, 2004; Criză şi melancolie, 2011; Abatorul umbrelor, 2011.

Dalina Bădescu, n. 1990

Istoric de artă și artist plastic Vicepreședinte al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România                                    Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură Inginer cadastru și măsurători terestre                                  Doctor în Arhitectură, absolventă a Școlii Doctorale de Arhitectură UAIUM București, cu tema ”Reprezentări ale arhitecturii sacre în arta plastică românească”, 2022