Poezia poloneză a „noului val“
| iunie 12, 2019
Kornhauser pendulează între descrierea reportericească a evenimentelor, parodierea clișeelor socialiste din presa vremii și „rescrierea“ marilor teme ale liricii clasice: viața, moartea, timpul, iubirea. În ansamblu, creează imaginea unui artist și a unui om atît de ocupat de supraviețuire într-o lume cenușie, opresivă, încît refuză întrebările care depășesc orizontul minimului existențial. Atmosfera poemelor este de tensiune și iminență – Dacă vezi mulțime, întoarce-te repede acasă este intitulat sugestiv un poem. Actantul liric trece printr‑o criză profundă, de sfîșiere, între cenzura exercitată de putere și autocenzura estetică: „Cum să ieși/ din această oglindă ca un patrulater,/ capul lovește și tot lovește“ (Oglinda); „Sînt ca un fier de călcat autoliric/ cu care îndrepți ura“ (Lui Jerzy Kronhold). Ca și Zagajewski, Kornhauser scrie o poezie biografică. De pildă, în cîteva poeme tulburătoare își dezvăluie originea evreiască și se autoacuză că și-a abandonat prietenii în persecuția antisemită. (Auto)ironia amară culminează în dedicația din incipitul unui poem: „Lui Julian Kornhauser, la a doua comemorare de la moarte“, sau în compoziția metatextuală Instituția poeziei: „Statul este cel mai de seamă poet polonez“. Kornhauser, cenzurat și el, avea o situație „specială“: era evreu, căsătorit cu o poloneză catolică și opozant al regimului… (Camelia Dinu, Observator Cultural)
Julian Kornhauser (n. 1946), reprezentant de seamă al Noului Val, s-a remarcat încă din perioada anilor ʼ70-ʼ80, nu doar ca poet, ci ca autor al studiului Lumea neprezentată, scris împreună cu un alt cunoscut poet din aceeași generație, Adam Zagajewski, în care aduce critici şi acuze virulente la adresa poeziei de atunci, axate pe probleme estetice sau formale, neglijând complet realitatea din jur. Absolvent al Facultăţii de Filologie Slavă al Universităţii din Cracovia (secţia de sârbo-croată), în anul 1970, a urcat toate treptele carierei universitare, devenind profesor şi şef de catedră. A scris peste zece volume de studii critice despre spaţiul iugoslav şi a tradus numeroşi poeţi aparţinând acestui spaţiu. A primit mai multe premii, printre care: Premiul Fundaţiei Koscielski (1975), Premiul European Literar, Iugoslavia (1989), Crucea de Aur pentru merite cultural-profesionale (1999), Premiul Silesius pentru întreaga creaţie, Wroclaw (2016). Poezia lui a fost tradusă în engleză, germană, croată, sârbă, bulgară, olandeză, maghiară.
Citiți textul semnat de Camelia Dinu aici: https://www.observatorcultural.ro/articol/poezia-poloneza-a-noului-val-adam-zagajewski-si-julian-kornhauser/?fbclid=IwAR3Up6tXeegfc1No51hMMtGRUdgi3ZGatuNS7qj-VY2rCa2B1RDeqGXionQ