pe Rai5 sandro veronesi îl întâlnește pe emmanuel
carrère. o discuție deschisă
unul cu căștile pe urechi amândoi cu microfonul în mână
rezemați de niște spătare invizibile
a opta ediție a ”Libri Come” cu tema Granițe
recenzia ultimei sale cărți câteva zâmbete
hotarul dintre ficțiune și realitate
sau spațiul schengen

în debutul emisiunii invitatul pomenește de românia
nero se apropie de mine și-mi cere să-l mângâi
emmanuel spune ce știe el mai bine
nimic interesant. subiecte pe care le-ar fi știut
și străbunicul meu dacă ar fi avut acces la cărți
și nu la paturile de pușcă ale lui friț și petrov
omenirea respiră de secole aceleași concepte
iar asta o face să se mențină-n viață
ne susținem prin pierderi de memorie și recapitulări
sandro veronesi se face că nu pricepe
și toarnă gaz pe cenușa dezbaterii

dar e ceva necesar
ce ne-am face fără această joacă de adulți?

mă îmbrac și ies cu câinele la plimbare:
toți boscheții din zonă și fiecare colț de casă
în căutare de pisici și din nevoia de-a ne marca teritoriul
gâfâim tot drumul și lătrăm pe oricine întâlnim

firește că pentru el toate-s partenere de conversație
la mine-n cap:
biciclistul care a trecut pe lângă noi
o roată
indivizii din mașina ce tocmai parchează
scaune în brațele altor scaune

promenada de seară se încheie cu un tur de cimitir:
peticele de graffiti de pe zidul exterior și șanțul
cu apă de ploaie
dincolo vin oameni cu flori udă câte-un ghiveci
pipăie fotografiile defuncților vorbesc singuri
își fac cruce
de luni până sâmbătă de la 8:00 la 19:00
duminică program prelungit

după ce și-a frecat spatele de iarba măruntă
a decis să-și golească mațul în poarta țintirimului
m-am uitat în jur să nu mă vadă careva
și-am dezmierdat pământul cu trei foi de nuc
când ne întorceam acasă mă tot gândeam că de-ar avea
animalele instinctul nostru de expansiune
în mai puțin de-o lună s-ar umple mormintele de frunze
și mi-a părut rău că-n acele clipe nero n-a vrut să baune
poeticește la stele.

*

Andrei-Codrin Bucur s-a născut în Bacău. A studiat Artele Plastice, Sportul și Teologia. Meteosensibil, dependent de dulciuri și îndrăgostit de pescuit, rareori discută despre literatură și nu recomandă cărți. Nu-i plac berea, cafeaua și nici țigările, dar asta nu l-a oprit să scrie. În fiecare noapte se roagă pentr-un oraș mai curat, iar dimineață se trezește în același cartier plin cu gropi și coji de semințe. E convins că frumusețea va mântui lumea și că oamenii vor dori ca ea să se amâne. A publicat în diverse reviste și platforme literare online. Dintre acestea amintim: 13 Plus, Egophobia și Literomania. În 2019 a făcut parte din colectivul autorilor volumului de povestiri Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania de proză scurtă, apărut la editura Paralela 45.