Placheta de 58 de pagini exorcizează drame cotidiene concis și fără subterfugii, e aici și acum o posibilitate de relevare a unor adevăruri, că se trăiește cu băiatul M. la 13:45; că la 3:20 se întâmplă miracole cu el „tu ești motorașul de la biciclet electrică eu sunt dealul/ periculos dintre șosea și câmpul de maci” (03:20, p.27). Și dacă sunt poeme scrise „Pentru cineva, oricine”, atunci fiecare cititor se va grăbi să creadă că sunt și pentru el, în sensul cel mai armonios posibil, o trezire dintr-un vis urât, visul urât este realitatea noastră de azi, fumigenele, armele, teroarea, gloanțele, frica, urletul, groaza, rachetele. Trăim războiul și contrar obiceiului de a crede că avem nevoie să vorbim despre război, cred că avem nevoie de astfel de cărți care să ne amintească frust despre tandrețe, despre iubirea pură care așteaptă oricât și rămâne loială tresărind. Amintirile frumoase ne mențin umani, ne vindecă și ne reașază în casa noastră, care poate fi de fapt inima celuilalt. Ce îi vei dărui femeii pe care o iubești? Poate un buchet – Fragil și aproape absurd.

@Gabriela Feceoru

Citiți continuarea aici:

https://gabrielascrie.ro/2022/03/07/un-buchet-fragil-si-aproape-absurd/