Poezia ca semnal de alarmă

N-am mai scris de ceva timp despre poezia lui Adrian Alui Gheorghe și mă bucur să constat, în volumul Nu-i mai așteptăm pe barbari, că poetul – spre deosebire de alți confrați – n-a stat pe loc în anii din urmă.

Există, desigur, câteva constante ale discursului său pe care le întâlnim și aici. De pildă, percepția sacrului care se ascunde în profan, în lucrurile mărunte ale existenței de zi cu zi, intruziunea biograficului și o anume viziune a vieții privite „de la firul ierbii“: sunt elemente care fac parte din ADN-ul poetic al lui Adrian Alui Gheorghe și, în proporții diferite, și din cel al generației sale, generația optzeci. Nu-i mai așteptăm pe barbari distilează experiențe de călătorie (în primul rând, în Statele Unite ale Americii), evenimente ale ultimilor ani și lecturi mai vechi sau mai noi, pe mar ginea că ­rora autorul reflectează pătrun zător, despicând „sâmburele“ faptului divers până la „miezul“ său semnificativ.

Însă, dincolo de aceste constante, conștiința poetului este trează, mereu în alertă și reacționează în cel mai natural mod cu putință. Și anume, punându-și în cuvânt neliniștile, spaimele, fantasmele negre pe care degradarea spirituală contemporană, sub toate formele, i le provoacă: „E festival, lumea ascultă poeziile domnilor poeți,/ toți mimează inspirația, unii au venit de departe,/ sunt poeți care au văzut lumea,/ sunt și poeți care nu au văzut-o,/ dar își imaginează diverse lucruri/ din ce ar fi putut să se întâmple/ […]// la sfârșit/ ca într-un ritual/ cele mai multe femei se lasă cucerite de poeți/ fără talent, păcălite de fluxul obscur/ de cuvinte,/ da, de la iarba uscată ia foc și iarba verde,/ cum spun americanii// și am avut sentimentul/ acela tâmpit/ că frumusețea este dată/ pe mâna trișorilor/ sau chiar că asistăm la un act grav/ de lezmajestate.“ Se vede limpede, nu numai în acest text (Poezie la Chicago), că problematica artei și a artistului în lumea de azi și, în general, condiția poetului și a poeziei reprezintă punctele nodale ale meditației lui Adrian Alui Gheorghe.

…

Doi poeți optzeciști