Mijomir Mecu (n. 1977) a studiat antichitatea greacă la Universitatea București și la École des hautes études en sciences sociales (EHESS) din Paris. A abandonat cercetarea. A fost redactor la Imagoo, o „revistă de publicitate și cultură urbană” care apărea la începutul mileniului. A scris povești pe blogul lui Gavagai. S-a făcut programator. În prezent scrie alte povești.

Cartea lui Gavagai, Dumnezeul ales al Nepalului este debutul său literar.

Traducere din limba persană de Gheorghe Iorga

În ciuda a ceea ce ne oferă sursele documentare după mai bine de 700 de ani de la moartea scriitorului – numeroase lacune biografice, incoerențe ce țin de o cronologie fie și minimală, perceperi greșite ale unor detalii cu rol în interpretarea operei, neputința funciară, istorică de a stabili un raport corect între realitate și imaginar etc. –, putem totuși deduce ori intui, bazându-ne și pe unele date sigure, că Sa’di și-a programat, încă de foarte tânăr, viața atât în privința căilor de parcurs, cât și a țintelor superioare de atins. Suntem aproape convinși că Sa’di și-a planificat drumurile importante ale existenței cu scopul unic de a construi o sinteză filozofico morală, cu rădăcini sigure în ideile identitare ale epocii, în comportamentul omului medieval oriental (în sens larg), în mentalitățile sociale ale unei lumi care și-a făcut din tâlc un mod de a fi și, desigur, în idealul unei înțelepciuni terapeutice. Viața în oglinda operei – un clasicism sui generis. Urmând aceeași intuiție, Sa’di a fost convins că s-a născut și a trăit ca să lase omenirii un mesaj, o urmă scrisă, care să conteze în ameliorarea condiției acesteia. A ales să transmită mesajul în formele diverse ale literaturii, cea mai bună expresie a conservării umanului și a avatarurilor sale.

Gheorghe Iorga

Violeta Savu (n. 21 februarie 1973, Bacău) este poetă, dramaturg, publicist. Licenţiată în matematică. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Redactor la Revista Ateneu. A publicat patru volume de poezie – Refugii în liric (2004); Atocmiri (2006); Din depărtare el mă vedea frumoasă (2011), Franjuri (2016) – și un volum de teatru, Ierburi otrăvite (2020). Are un premiu de dramaturgie, obținut la Festivalul internațional al recitalurilor dramatice „Valentin Silvestru” (2016). Fragmente din poezia ei au fost traduse în engleză, daneză, italiană şi maghiară, fiind publicate în revista Asymptote (2020), antologia de poezie Rumaensk poesi. En antologi af Flavia Teoc oversat af Robin Wildt Hansen, publicația Un posto di vacanza (2019) și, respectiv, în antologia Primăvara Poeziei – A költészet Tavasza.