• Kassák Lajos (1887–1967) a fost poet, romancier, ziarist, pictor, tipograf, editor, considerat fondatorul avangardei artistice și literare maghiare și unul dintre poeții importanţi ai secolului al XX-lea din Ungaria. Revista lui de avangardă MA (Azi) este o publicație de referință până în prezent și pe plan internațional. Personalitatea și opera lui au fost controversate, atât între cele două Războaie Mondiale, cât și după 1949, mai ales din raţiuni ideologice, din cauza poziţiei sale de apărare a autonomiei artei și a artistului. Kassák a rămas în centrul cercetărilor noi asupra
  avangardei, dirijate de prestigiosul Muzeu „Kassák” din capitala Ungariei. El a fost cel care a reușit performanța de a sincroniza poezia maghiară cu cele mai moderne tendinţe din Europa: futurismul italian și rusesc, cubismul, dadaismul, suprematismul, constructivismul, activismul și
  arta abstractă. Kassák a avut relații strânse cu Tristan Tzara, iar în 1924 a participat la expoziția de avangardă a revistei Contimporanul, în care i-au fost publicate mai multe poeme.
• Zalán Tibor (n. 1954) este un prolific poet, dramaturg, romancier și autor de cărţi pentru copii. Personalitate complexă a literaturii maghiare contemporane, Zalán rămâne un nume de referinţă pentru poezia avangardistă a anilor 1975–1990 și pentru dramaturgia ultimelor două decenii, fapt confirmat de zecile de premii literare (naţionale și internaţionale) ce i-au încununat activitatea de
  până acum. Este cunoscut publicului român graţie volumului de versuri …și câteva acuarele (Editura Koinonia, 2004, trad. rom. de George Volceanov) și pieselor de teatru Soldaţii (montată la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ în octombrie 2009) și Apoi o să crăpăm (jucată în 2016 la „La Scena”, în București). Recent a fost ales membru corespondent al Academiei de Arte din Ungaria.

Silviu Dudescu (n. 1967, în Onești) a fost, pe rând, elev la o școală profesională din Brașov (profil turnător formator), „voluntar” la „Șantierul Național al Tineretului” Poarta Albă-Midia- Năvodari, angajat la „Uzina Steagul Roșu” (Întreprinderea de autocamioane), student neabsolvent al Facultății de Drept din București, absolvent al Facultății de Științe Economice,
masterand (între 2007-2009) la cursurile de scriere creatoare coordonate de Alexandru Mușina la Facultatea de Litere din Brașov, apoi masterand la cursurile de Arta Actorului (Universitatea de Arte din Târgu Mureș), actor în câteva zeci de filme, reclame și piese de teatru, autor a trei volume de versuri, cel mai recent fiind Espresso lung, fără zahăr (Tracus Arte, 2016).

Doina Roman, născută în Ploiești, a absolvit Business Administration la Open University Business School, Regatul Unit. A lucrat pentru Agenția de Presă REUTERS și în prezent se
ocupă de afaceri. Conduce revista literară Utopiqa, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a debutat în 2014 cu romanul Pragul, publicat la Editura Tracus Arte, tradus mai târziu și în Noua Zeelandă. Au urmat: Maestrul și jumătate lebădă (poezie), romanele Pragul 2 – Umbra martor, Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp, Prea mulți zei pentru un deșert și Fata cea mică a timpului. Premii obținute: RomCon – Premiul pentru cea mai bună carte de debut în volum (2015); Premiul CHRYSALIDE. Dortmund, Germania, SESF (2017); Premiile Vladimir Colin, ediția a VII-a, București – Premiul pentru cea mai bună carte la categoria New weird, Dark fantasy, Gothic, Horror (2017); RomCon – Premiul pentru cel mai bun roman al anului 2017 (2018); Premiul I la concursul internațional pentru proză scurtă, revista Jurnal Israelian, Tel Aviv (2022).

Francis Godwin (1562-1633) episcop anglican, istoric, spirit științific și autor anonim al unuia dintre bestsellerele secolului al XVII-lea, Man in the Moone(1638). Istoria primei aselenizări
într-o mașinărie propulsată de gânsaci oferă o contemplare a ideilor noii astronomii  în aceeași măsură în care permite speculații teologice și avansează critică socială; o aventură fără satira vădită a lui Lucian și cu tot farmecul literar care lipsește Visului lui Kepler.

BALÁZS Imre József (n. 1976, Odorheiu Secuiesc) este istoric literar, poet și traducător, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității Babeş-Bolyai, Cluj, cercetător al
Universității Lucian Blaga din Sibiu. Absolvent al Universității Babeş-Bolyai (1998, specializarea maghiară-engleză). Și-a susținut teza de doctorat (Avangarda în literatura maghiară din România) la aceeași universitate, în 2004. Este redactor al revistei Korunk din 1999, a fost redactor-șef al revistei între 2008–2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al asociațiilor European Network for Avant-Garde and Modernism Studies, International Society for the Study of Surrealism. Este autor a 25 de volume individuale (poezie, critică literară, monografii, studii). A tradus în limba maghiară volume individuale de M. Blecher, Gellu Naum și Ilarie Voronca. În românește, a publicat volumul Avangarda în literatura maghiară din România (trad. Kocsis Francisko, Bastion, Timișoara, 2009). Variante anterioare ale textelor din volum au fost publicate în Caietele Avangardei, Vatra și diferite volume aniversare.