Descriere

„Cultură poetică bine asimilată, inteligenţă, ironie, simţ critic, imaginaţie abundentă, dar nu mai puţină sensibilitate, vădesc cele două cărţi de poeme ale lui Traian T. Coşovei, poet cu inspiraţie mai autohtonă decât pare la prima vedere, iubitor deopotrivă al vocabulei de ultimă oră, publicitare, însă şi al cuvântului cu veche patină şi intensă rezonanţă lexicală. (…) Destine, surâzătoare, versurile din 1,2,3 sau… nu sunt lipsite de emoţie, care vine atât din nelinişte afectivă, cât şi din gustul de târziu, de inaderenţă temporală pe care îl încearcă poetul şi care îl face să lipească modernitatea alături de desuetitudine, construindu-şi astfel un timp al său, capabil să-i ocrotească fragilitatea simţurilor. Oricum, în poezie, orice experienţă, oricât de riscantă, merită a fi încercată.”

(Dan Cristea, Tineri poeţi, Traian T. Coşovei, Luceafărul, nr.23, 6 iunie 1981)