Descriere

Ilie nu mai putea. Nu auzea nimic, ud şi în pragul unui alt leşin, hotărâ să intre. Delicat ca un urs, pipăind şi ocolind orice creangă din cale, ocoli conacul. Mă rog, ajunse de fapt la intrarea principală. Era chiar o obrăznicie să intre prin faţă! Ilie nu era obraznic. Dar era un caracter tare curios. Aşa că remarcă rapid cele două mogâldeţe nesimţite de maşini de la peron: un Hammer H1, varianta civilă şi un GMC, Yukon XI, cu siguranţă adaptat, tronau înnoroite în noapte. Ilie se hotărâ rapid. Hammerul consuma mult. Şi roţile se desumflară pe rând, nemulţumite. Apoi Ilie intră. Ce altceva putea face? Uşa era deschisă, majordom nu era, lumină nu, aşa că…În salon era linişte. Inga privea holograma. Rudolf o privea pe Inga. Ilie îi privea pe amândoi. Două perechi de ochi gălbui, sălbatici sclipeau din tufişuri, urmărind întreaga scenă. În spatele lui Rudolf, protejat de lumina biroului şi a şemineului, Ilie, încovrigat precum lupul iarna, se lipise de imensa blană ce ţinea loc de covor. Era călduţă şi moale. Spectacolul putea începe. Însă Gonzales senior, holograma, tăcea.