Mijomir Mecu (n. 1977) a studiat antichitatea greacă la Universitatea București și la École des hautes études en sciences sociales (EHESS) din Paris. A abandonat cercetarea. A fost redactor la Imagoo, o „revistă de publicitate și cultură urbană” care apărea la începutul mileniului. A scris povești pe blogul lui Gavagai. S-a făcut programator. În prezent scrie alte povești.

Cartea lui Gavagai, Dumnezeul ales al Nepalului este debutul său literar.

Traducere de Mădălina Ghiu

Sophie Képès scrie sub numele său și sub pseudonimul Nila Kazar. Câștigătoare a mai multor rezidențe naționale și internaționale, publică romane, nuvele, documente, articole, traduceri din limba maghiară și colaborează la filme de ficțiune și documentare. Predă scriere creativă și scenariu la Universitatea Paris 3 – Sorbonne Nouvelle. În 2023, Dezapartenență a fost nominalizată pentru Premiul Femina, categoria eseu. În 2024, câștigă premiul Fundației Charles Oulmont. Unele dintre textele sau cărțile ei au fost traduse în albaneză, belarusă, bosniacă, engleză, flamandă, maghiară, italiană, portugheză.

Disponibil și în format electronic în magazinul

Ioana Drăgan (n. 1969, în București) este scriitor şi jurnalist, doctor în științe filologice și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Volume publicate: Vietăţi şi femei (proză scurtă), 1997, Ed. Cartea Românească şi Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti; Poveştile Monei (3 nuvele), Ed. Atlas, București, 1999; Romanul popular în România. Literar și paraliterar, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001 și ediția a II-a (revăzută și adăugită), Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2006; Bibliotecile din oglindă. Ex libris de scriitor, Ed. Allfa, 2007; Mafalda (roman), Ed. Allfa, 2009; Gripa. O poveste de Crăciun. Ed. Tracus Arte, 2021; Povești misterioase cu femei și alte vietăți. Antologie de proză. Ed. Litera, 2022. A fost prezentă ca autor în numeroase antologii de proză. A semnat prefețe pentru ediții diverse din literatura universală la editurile Gramar și Litera. Premii şi distincţii (selectiv): Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în proză (1998) pentru volumul Vietăţi şi femei; Premiul Asociației Scriitorilor din Bucureşti pe anul 2009 pentru Proză – volumul Mafalda, noiembrie 2010; Distincţia culturală a Academiei Române, 2001, pentru prezenţa sa în viaţa intelectuală românească; Premiul A.P.T.R. 2013 pentru Talk Show cultural – seria „Anul Caragiale” – Televiziunea Română (2012). Premiul Special al Juriului Filiala Proză București a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Gripa. O poveste de Crăciun (2023).

Poetă, prozatoare, eseistă, autoare de piese de teatru și scenarii de film, Carmen Firan deține Premiul I la Poezie pe America de Nord acordat de prestigioasa revistă New York Review of Books, 1998. Între 1990 și 1997 este secretar executiv la Fundația Culturală Română, apoi, până în 2001, director de programe la Institutul Cultural Român din New York. Se stabilește în Statele Unite și devine director de dezvoltare la Fundația Pro Patrimonio, dedicată restaurării patrimoniului cultural românesc. Publică zeci de volume de poezii și proză în România și SUA, este membră a Societății Poeților Americani și a PEN Clubului din New York.