Descriere

„La fiecare cuvânt scris în această cartetrebuie subînţelese două tăceri care sunt camera lui de rezonanţă, poezia care ţine-n spate poezia. În minimalistul poem promite-mi/ că-mi vei tămădui cicatricea/ pe care orice femeie o ascunde/ nu din pudoare/ ci din abisul singurătăţii se-nchide o istorie personală şi una care le priveşte pe toate fiicele Evei, de astăzi şi din urmă cu zece mii de ani. Violeta Savu crede în poezia de dragoste şi poezia de dragoste crede, la rându-i, în ea.” (Ioan Es. Pop)