Traducere de Roxana Eichel

Fondator al Institutului Harvard pentru Literatură Mondială, șef, timp de doisprezece ani, al Departamentului de literatură comparată de la Universitatea Harvard, unde predă literatură comparată, David Damrosch poate fi considerat cea mai autorizată voce în materie de literatură mondială – world literature sau Weltliteratur. Este autorul mai multor studii, printre care se numără What is World Literature? (2003), The Buried Book: The Loss and Rediscovery of the Great Epic of Gilgamesh (2007), How to Read World Literature (2009), și editorul unor antologii extrem de influente în studiile de literatură mondială, precum The Longman Anthology of World Literature (2004), Teaching World Literature (2009), The Routledge Companion to World Literature (2011), World Literature in Theory (2014).

De același autor, a apărut, la Editura Tracus Arte, Ocolul Pământului în 80 de cărți (2023).

Nicolae Coande (n. 23 septembrie 1962, Osica de Sus, Olt). Trăiește în Craiova, unde propune întîlniri cu scriitori, poeți, artiști români și străini. A publicat zece cărți de poezie și două antologii lirice. Cea mai recentă, Nu sînt eu bestia (Casa de Editură Max Blecher, 2022). Cărți de publicistică, interviuri, eseu, critică literară. Cea mai recentă, Manualul vînătorului de poeți, vol. I-II (Editura Hoffman, 2021). Premii pentru poezie ale Uniunii Scriitorilor din România pentru plachetele de poezie În margine, respectiv fundătura homer (1995, 2002). Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (2017) pentru placheta de poezie Plagiator. 1962. Editor-fondator al revistei Teatrului Național Craiova, SpectActor (din anul 2006). Este realizator și moderator al „Întîlnirilor SpectActor”, un eveniment cultural găzduit din anul 2010 de Naționalul craiovean. Coordonează Festivalul de Literatură și Dramaturgie „Patrel Berceanu” (din anul 2019). A inițiat „Adunarea Poeților” (2016), după ce anterior a pus la cale evenimentul „Duminici de Poezie în teatru” (2010- 2016). Scriitor în rezidență în Germania, Austria, Elveția, Spania.

Gelu Vlașin s-a născut în Telciu, Bistrița-Năsăud. A debutat în revista România literară (1999) cu o prezentare făcută de Nicolae Manolescu, iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri Tratat la Psihiatrie (Editura Vinea, 1999). Poezia sa a fost tradusă și publicată în SUA, Canada, Spania, Germania, Franța, Italia, Rusia, Maroc, Argentina, Mexic, Australia, Coreea de Sud, Ungaria, Tunisia, Columbia, Slovacia și Israel. În anul 2012 a fost decorat de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, iar în anul 2013 a primit titlul de Cetățean de Onoare al localității Telciu (Bistrița-Năsăud). Are 15 premii literare naționale și internaționale. În toamna anului 2020 a reprezentat România la Festivalul Internațional de Poezie de la Medelin (Columbia), iar în anul 2022 a primit Premiul Municipiului Bistrița (secțiunea cultură).

Krzysztof Koehler (n. 1963) – poet, eseist, istoric literar, remarcabil cunoscător al culturii polone vechi. Redactor al revistei „bruion”; a publicat 10 plachete de versuri, antologia poeziei sarmate, Ascultă-mă, Sauromatha (2002), studiul Stanisław Orzechowski și dilemele umanismului renascentist (2004), precum și eseul Palus sarmatica (2016) despre cultura și
civilizația veche polonă. Profesor la Academia „Cardinal Stefan Wyszyński” din Varșovia; a ținut prelegeri la Universitatea Iagiellonă, Rice University, Houston, University of Illinois, Chicago, Indiana University, Bloomington. Autor de programe TV, scenarii de film documentar, librete de operă. În prezent, director adjunct al Institutului Cărții din Cracovia.

Laurențiu-Ciprian Tudor, născut în 1973, la Brașov, este poet, eseist, jurnalist cultural, sociolog, trainer și educaționist. Este membru al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2014. A debutat publicistic și editorial în anul 2003. A scris până acum opt volume de poezie. Pe lângă acestea, este semnatarul a trei cărți de dialog (cu Daniel Drăgan, cu Teodor Baconschi și cu Liliana Ursu) și a uneia de interviuri (cu 21 de scriitori). Este prezent în antologii și are numeroase apariții în revistele culturale din România (interviuri, poezie, cronică literară).
Din 2017 este secretar de redacție la Revista literară „Libris” din Brașov. În 2015 primește, din partea Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, „Diploma de excelență pentru evenimentul literar al anului 2015” (pentru organizarea primei ediții a Taberei de poezie BRAŞOAVE), iar în 2017 și în 2019 i se decernează Premiul CARTEA ANULUI al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul „Licantropia poftei – poemele vârstei de mijloc”, respectiv pentru „Jurnal de cuplu. A Couple’s Diary”. Laurențiu-Ciprian Tudor este cunoscut și ca promotor cultural, din 2007 organizând aproape lunar (singur sau în grup) lansări de carte și alte evenimente culturale. De la finalul anului 2022,
este membru fondator al Asociației culturale și al revistei online „Epithet”.

Silviu Dudescu (n. 1967, în Onești) a fost, pe rând, elev la o școală profesională din Brașov (profil turnător formator), „voluntar” la „Șantierul Național al Tineretului” Poarta Albă-Midia- Năvodari, angajat la „Uzina Steagul Roșu” (Întreprinderea de autocamioane), student neabsolvent al Facultății de Drept din București, absolvent al Facultății de Științe Economice,
masterand (între 2007-2009) la cursurile de scriere creatoare coordonate de Alexandru Mușina la Facultatea de Litere din Brașov, apoi masterand la cursurile de Arta Actorului (Universitatea de Arte din Târgu Mureș), actor în câteva zeci de filme, reclame și piese de teatru, autor a trei volume de versuri, cel mai recent fiind Espresso lung, fără zahăr (Tracus Arte, 2016).

Gheorghe Iorga este numele de publicist al lui Ghiorghi Iorga (n. 1954). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Bacău), doctor în literatură comparată (cu lucrarea „Omar Khayyām şi complexele mitului european”, 2009), critic şi istoric
literar, eseist, publicist, traducător de limbă persană. A publicat 10 volume de critică şi istorie literară (vizând, mai ales, teme de literatură generală şi comparată).
A tradus în limba română 15 cărţi din literatura persană clasică şi modernă (poezie şi proză), iar în limba persană, „11 elegii”, de Nichita Stănescu, şi o antologie a basmului popular românesc, „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. A prefaţat câteva volume de poezie, proză şi critică literară, a îngrijit o antologie a fabulei româneşti şi o antologie a elegiei româneşti şi a publicat peste 200 de articole şi studii de critică şi istorie literară, literatură comparată, stilistică, teorie literară, lingvistică, filozofie, ezoterism, politologie etc.