Descriere

Atunci când omul își construiește un edificiu sau când ridică arhitecturi complexe, ele sunt imagini ale sinelui și, într-un alt registru, el își face autoportrete. De aceea, arhitectura este unul dintre cele mai dezbătute subiecte din Biblie și din majoritatea textelor sacre. De la grădinile fabuloase ale antichității, până la cele renascentiste sau cele ale Versaille-ului, de la insula lui Thomas Morus până la eșecul cartierelor comuniste sau a experimentelor urbanistice utopice actuale, toate sunt încercări de recuperare a Paradisului pierdut, cel care rămâne mereu o simplă aspirație nostalgică. Calea către Paradisul promis, cel sub forma unui oraș divin, este una eminamente spirituală, unde arhitectura însoțește și ghidează credinciosul, dar fără să devină ea însăși un mijloc de acces abuziv. Traseul biblic indică soluția ca fiind nu Turnul Babel, ci Scara lui Iacov, cea care stă de fapt la baza Bisericii lui Iisus. În definitiv, putem privi povestea biblică asemenea unui drum inițiatic al omului dinspre trăirea primară și individuală din natură (Grădina Edenului) înspre trăirea colectivă, alături de Creator, în oraș (Noul Ierusalim). Așadar vă propun o călătorie prin timp și spațiu, pornind de la cele mai impresionate grădini ale tuturor timpurilor, trecând prin variante ale cetăților ideale, utopii imaginate sau puse în practică, descoperind planurile divine ale templelor și ale bisericilor, ajungând în final la capătul lumii și al istoriei, acolo unde ni se vor deschide porțile Paradisului, de data aceasta sub forma unui oraș ideal al Luminii.