Descriere

”Tot ce scriu mai jos este foarte adevărat. Are importanță faptul că într-o mare măsură vorba ‹‹Nu poți fi profet în țara ta›› nu este valabilă (mi-e și frică!) în legătură cu mine și cu familia mea. Mama și Dana, sora mea, la ele mă refer, au crezut întotdeauna în ceea ce fac (și eu nu fac altceva decât să scriu) și s-a ajuns până acolo încât un rând scris de mine devine un eveniment familial. Felul în care mă port cu ele, prin casă, așa, ca fiu și frate, este privit și interpretat în funcție de faptul că scriu. În mare măsură, dacă nu în totalitate, ‹‹curajul›› de-a scrie prima mea carte, ‹‹Familia Popescu››, de aici mi-a venit.”

Cristian Popescu

”Mi-a trebuit ceva timp să accept moartea fratelui meu și, deci, să mă pot gândi la viața publică a textelor lui. O serie de întâmplări recente m-au ajutat însă să înțeleg că există o adevărată ‹‹nevoie›› de Cristi: criticii literari scriu încă despre el, am cunoscut oameni care îi cunosc versurile pe dinafară, am aflat că în București există o cafenea care îi este dedicată, tineri poeți îl consideră un fel de ‹‹model››. Am reîntâlnit de asemenea prieteni cre îi păstrează o amintire caldă… Iată originea acestui proiect, care are o singură ambiție: aceea de a regândi rolul pe care îl poate juca, astăzi, poetul Cristian Popescu.”

Dana Popescu-Jourdy

” Cristian Popescu e un poet a cărui forță vine dintr-o sensibilitate acută, extrem de vulnerabilă, aproape maladivă, și dintr-o memorie bântuită de fantasme neiertătoare. El și-a creat cu timpul un univers al lui – veritabil patent poetic – , univers compus din manechine, din tablouri vivante, din scene de familie, pline de un absurd hieratic și de o morbidețe teatrală.”

Mircea Martin