Descriere

Un prieten al tatei, care nici el nu mai e în via­ță și care fusese preot în orașul Ismail în perioada interbelică, a observat într-una din zilele de vară ale lui 1939, ca la ușa principală a catedralei a mai apărut un cerșetor, care însă, se deosebea de ceilalț­i șase, care veneau acolo de mai mulț­i ani. Un ochi îi era acoperit cu o bucată de piele, cu niște curelușe legate la ceafă. Avea părul lung și o barbă mare. Umbla în zdrenț­e, cu două cârje. Se înființa lângă intrarea în biserică în  fiecare duminică și de sărbătorile religioase. Enigmaticul cerșetor a dispărut după intrarea trupelor sovietice în Ismail la 29 iunie 1940. Prietenul tatălui meu l-a recunoscut într-o după amiază de la începutul lui iulie aceluiași an, mergând pe strada principală a orașului într-un costum elegant și pantofi noi, tuns la modă, fără cârje, fără bucata de piele de pe un ochi și fără barba enormă pe care și-o răsese. Născut în Tiraspol, tovarășul Boris Grinberg, cum se numea, era deja primul secretar al comitetului orășenesc al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din Ismail. Nu numai istoricii știu că acel personaj a mai avut și pseudonimele Nikolov și Nikolski, precum îi cunosc și rolul sinistru în România postbelică, după ce acesta devenise la câț­iva ani de la falsa postura de cerșetor la ușa catedralei din Ismail, ministru al securității, cu cel din urmă pseudonim. (fragment)