Traducere de Vasile Moga

Stefan Żeromski (14. 10. 1864 – 20. 11. 1925)
Romancier, publicist, dramaturg, primul președinte al PEN Clubului polonez, de patru ori nominalizat la Premiul Nobel, era considerat „conștiința literaturii polone” sau „conștiința poporului”. La 18 ani debutează în literatură cu o poezie de Lermontov, tradusă în polonă și cu o poezie proprie: Cântul plugarului. Nu și-a putut termina studiile din cauza sărăciei. În anii ʼ90 ai sec. XIX începe să publice nuvele (Ecourile pădurii) și romane. Atras de ideile socialiste, el reflectă în scrierile sale situația deplorabilă a oamenilor simpli, singurătatea celui atras de un ideal umanitar (Doctor Judym), istoria poporului polonez în context european (Cenușa), dezamăgirea că reînvierea statului polonez nu aduce ameliorarea sorții poporului (Primăvară timpurie). Câteva dintre romanele lui Żeromski au fost ecranizate: Doctor Judym, Istoria păcatului, Cenușa, Primăvară timpurie, Anul 1863, Muncă de Sisif, Farmecul vieții, Vânt dinspre mare, Râul credincios.

Cătălina Ceaușescu s-a născut în 1995, în orașul Pitești. A absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Și-a continuat pregătirea cu rezidențiatul în chirurgie toracică.
Ca după o extracție reușită de corp reprezintă volumul ei de debut.

Marius Pădurean (n. 1983, în Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Vest din Timișoara, secția Biblioteconomie/Engleză. Ca urmare a câștigării premiului I la Concursul Național de Literatură „Rețeaua Literară”, a publicat romanul Papio (Editura Tracus Arte, 2024), volum distins cu Premiul pentru Debut acordat de Filiala București-Proză a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru a devenit din 2026. Locuiește în Danemarca.

Dan Mihuț (n. 23 aprilie 1973, în Drobeta-Turnu Severin) a absolvit Facultatea de Limbi Străine, Univ. „Spiru Haret”, București, 2001; este licențiat al Facultății de Litere, Univ. „Ovidius”, Constanța, 2003. Între 2007 și 2011, a fost redactor și redactor-șef al revistei Tomis, Constanța. Debut editorial: AutoDaFè, Editura Pontica (2008), urmat de volumul Trei mese pe zi, Editura Casa de Pariuri Literare (2012).

Trei nuvele care explorează, din unghiuri diferite, relația omului cu timpul: întoarcerea trecutului, suspendarea prezentului și iluzia alegerii viitorului.

Elegii didactice.
Ilustrații Mircia Dumitrescu

De același autor:
• Apeiron, 1971, Premiul pentru debut „Mihai Eminescu”
• Viață de probă, 1998, Premiul Cartea anului
• Tags, 2002, Premiul Uniunii Scriitorilor din România
• Stive de tăcere, 2011 (antologie), postfață de Ion Pop, Premiul național de poezie „Mihai Eminescu”
• Descos și țes, 2018 (antologie de autor, 2 volume, 1971-2017), Premiul Festivalului de poezie „Nichita Stănescu”
• Om cu vâslă pe umăr, 2020, concepție grafică și desene de Mircia Dumitrescu, Premiul „Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române
• Premiul „Eugen Lovinescu”, pentru promovarea limbii și literaturii române în străinătate, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române, 2024
• Premiul „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia, 2025
• Premio de Poesía Nuevo Siglo de Oro, Circulo de Poesía, Ciudad de México, 2023

CĂTĂLIN GHIŢĂ (n. 18.10.1976) este, din 2015, prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și membru al Școlii Doctorale „Al. Piru”, unde conduce doctorate în literatură comparată. Principalele sale direcții de cercetare sunt: poezia vizionară europeană, romantismul din perspectivă comparatistă, frica și anxietatea în istoria mentalităților, teorii ale receptării literaturii, relațiile intelectuale dintre Orient și Occident și istoria culturală a epocii moderne. A publicat, în calitate de autor sau de editor, peste 25 de volume, apărute în țară și în străinătate (Marea Britanie, Polonia, Țările de Jos), pentru care a primit numeroase distincții literare. Între altele, este membru al PEN România și al Uniunii Scriitorilor din România.