Andrei Velea (n. 3 februarie 1980, la Galați) este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est, și coordonează activitatea Asociației Creatorilor de Ficțiune din Galați. A publicat peste zece volume de poezie, proză și teatru, printre care: Gimnastul fără plămâni (Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, 2010), Lumea e o pisică jigărită (Brumar, 2012), #Agora (Brumar, 2018), Omul Vag (Eikon, 2021), Imn tandru pentru dragoste, libertate și distrugere (Vinea, 2021), a.normal (Litera, 2022), teatru_001 (Eikon, 2024) și Fără știrea ei (Cișmigiu Books, 2025). Textele sale au apărut în diverse reviste culturale. A obținut mai multe premii, între care Marele Premiu „Eusebiu Camilar” la Festivalul Național de Literatură
„Eusebiu Camilar – Magda Isanos” (2011) și Premiul pentru debut „Horațiu Ioan Lașcu” al Filialei USR Iași, acordat pentru volumul Gimnastul fără plămâni în cadrul Zilelor Eminescu 2011. Piesele sale au fost montate la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați și la mai multe teatre independente.

Andrei Mocuța (n. 12.01.1985, Arad) este profesor de limba engleză și franceză. Doctor în Filologie cu teza Portret al artistului in absentia. J. D. Salinger: o monografie. A publicat mai multe cărți de poezie și proză, a coordonat o antologie de poezie română contemporană: Ecouri din pădurea întunecată: evadări în Twin Peaks. Dublu nominalizat al premiului „Tânărul prozator al anului” la „Gala Tinerilor Scriitori” și pe lista scurtă a premiului de poezie „Zona 9”. Preselectat pentru Festival du Premier Roman de la Chambéry, Franța. „Premiul Publicului” la Turnirul de Poezie de la Balcic din 2015, organizat de Uniunea Scriitorilor. A tradus din limba engleză antologia poetică Ilustrată din Chinatown de Richard Brautigan. A participat la Salon du livre Paris, dar și la turniruri de poezie sau proiecte literare din Barcelona, Padova, Trieste, Podgorica și Balcic.

Traducere din limba polonă de Constantin Geambașu

Czesław Miłosz (1911–2004), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980, este una dintre marile conștiințe ale literaturii europene din secolul XX. Născut în Lituania istorică, într-un spațiu multicultural care îi va marca profund viziunea, a studiat la Vilnius și a debutat în anii ’30 ca poet al generației catastrofismului. Experiența celui de-Al Doilea Război Mondial și ruptura cu regimul comunist polonez l- au condus spre exil: mai întâi la Paris, apoi în Statele Unite, unde a fost profesor la Universitatea din California, Berkeley. Opera sa, situată la confluența dintre poezie și reflecție eseistică, explorează memoria, istoria și identitatea Europei Centrale. Volume precum Europa natală, Gândirea captivă și Ținutul Ulro propun o meditație profundă asupra condiției intelectuale în secolul ideologiilor, în timp ce poezia sa — de la placheta Salvarea la volumele târzii — păstrează o tensiune constantă între luciditate și speranță. După anul 1990 a devenit cetățean de onoare al Cracoviei, participând la numeroase întâlniri, conferințe și simpozioane. Miłosz rămâne un exemplu de robustețe morală și reziliență în depășirea momentelor dramatice, pe care le-a traversat de-a lungul vieții. Europa natală reprezintă un spațiu al frontierelor mobile, al tradițiilor suprapuse și al memoriei vii.

Dorian Stoilescu (n. 1967, în Galați) a publicat cinci volume de poezii. În 2019 i-a apărut Sub roțile tirului (Ed. Agol), căruia, în 2022, i a urmat Stetoscopul stelelor migratoare (Ed. InfoRapArt), devenit Stetoscopul la reeditarea din 2023 (Ed. Siono). Semințe, drone, amintiri (Ed. Eikon) apare în 2023, iar Vitralii în lumină de vară (Ed. Universitară), în 2026. Celor cinci titluri de autor li se adaugă prezența în câteva antologii de poezie, în special Zine West (antologie de proză, poezie și artă vizuală, editată sub egida New Writers Group, Sidney) și cele apărute sub îngrijirea Mihaelei Cristescu și a lui Sue Crawford (membri New Writers Group, unde a activat, o vreme, și Dorian Stoilescu). A obținut doctoratul în educație la University of Toronto,  locuiește în zona metropolitană Sidney și este lector în educație la Western Sydney University.

Rebeca Țenea s-a născut în 1980 și locuiește în Târgoviște, județul Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Științe Economice, specializarea Managementul firmei, din cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște. Lucrează în departamentul comercial, în domeniul industrial.

CĂTĂLIN GHIŢĂ (n. 18.10.1976) este, din 2015, prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și membru al Școlii Doctorale „Al. Piru”, unde conduce doctorate în literatură comparată. Principalele sale direcții de cercetare sunt: poezia vizionară europeană, romantismul din perspectivă comparatistă, frica și anxietatea în istoria mentalităților, teorii ale receptării literaturii, relațiile intelectuale dintre Orient și Occident și istoria culturală a epocii moderne. A publicat, în calitate de autor sau de editor, peste 25 de volume, apărute în țară și în străinătate (Marea Britanie, Polonia, Țările de Jos), pentru care a primit numeroase distincții literare. Între altele, este membru al PEN România și al Uniunii Scriitorilor din România.

Vasile Nedelciu (1948, Bulboci, Soroca, R. Moldova), specialist cu doctorat în domeniul IT, fost cercetător științific, conferențiar universitar, parlamentar, manager IT. Debut literar în 1974 în cenaclul “Luceafărul” de pe lângă ziarul Tineretul Moldovei, Chișinău. Debut editorial cu Numărătoarea de frați, Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1988. În perioada 1974 – 1988, publică cicluri de viersuri în ziarul Tineretul Moldovei și săptămânalul Literatura și Arta. Cicluri noi de versuri îi apar în Revista Convorbiri Literare (mai 2025) și Revista Literară din Chișinău (nr.1, 2026). În 2025 republică la Editura Timpul Numărătoarea de frați (cu versuri de sertar), iar la Editura Junimea volumul Fără cont pe Facebook. Inclus în volumul Literatura română din Basarabia în secolul XX. Poezie. Selecție Nicolae Leahu. Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004; în volumul Antologia poeziei românești din Basarabia (1770 – 2020). Selecție Nicolae Leahu. Editura Știința, Chișinău, 2021.

Ioan Cordoș s-a născut la 15 iunie 1956 în localitatea Vărșand, județul Arad.A absolvit Liceul „Moise Nicoară” din Arad, promoția 1975 și Facultatea de Medicină din București în anul 1981. Între 1981 și 1990 este medic șef de unitate militară. Din 1990 până în anul 2000 lucrează ca medic specialist, apoi primar de chirurgie generală și toracică în Spitalul Clinic de Urgență Militar Central București. A condus Clinica de Chirurgie toracică din Institutul de pneumoftiziologie „Marius Nasta” – București din 2000 până la ieșirea la pensie din iunie 2023. A debutat în aprilie 1977 în revista Amfiteatru, cu o prezentare de Ștefan Bănulescu. În 1998 îi apare la Editura Etios (Brașov) volumul de nuvele În câmpul cel cu flori, iar în 2013 îi apare la Tirana traducerea în limba albaneză a nuvelei „Ultimul drum” (din vol. În câmpul cel cu flori).

În 1979 i se acordă Premiul I pentru proză și reportaj al revistelor Viața studențească și Amfiteatru.

În 2024 a publicat, la Editura Tracus Arte, volumul Mama și alte istorisiri.