Poetă, prozatoare, eseistă, autoare de piese de teatru și scenarii de film, Carmen Firan deține Premiul I la Poezie pe America de Nord acordat de prestigioasa revistă New York Review of Books, 1998. Între 1990 și 1997 este secretar executiv la Fundația Culturală Română, apoi, până în 2001, director de programe la Institutul Cultural Român din New York. Se stabilește în Statele Unite și devine director de dezvoltare la Fundația Pro Patrimonio, dedicată restaurării patrimoniului cultural românesc. Publică zeci de volume de poezii și proză în România și SUA, este membră a Societății Poeților Americani și a PEN Clubului din New York.

DĂNUȚ IVĂNESCU (născut în 1964 la Ploiești), inginer de formație, a debutat în 1992 în Jurnalul SF, primul săptămânal de cultură science-fiction din România, unde a publicat constant până în 1996. I-au apărut texte în mai multe antologii și volume colective, dintre care cea mai importantă s-a dovedit a fi Motocentauri pe acoperișul lumii (1995), considerat manifestul unei generații. A contribuit, în calitate de editor, autor sau coautor la apariția unor volume legate de fenomenul rock/metal, cum ar fi Jim Morrison – O rugă americană și alte scrieri (1995), Zeppelin von Rock (1997) și Nirvana Spirit (1998), dar și a unei serii de dicționare dedicate metalului extrem (black, death și doom metal). Între anii 2000 și 2008 a fost editor și redactor al revistei Heavy Metal Magazine. A debutat în volum propriu cu Palimpsestul de la Colina cu Apendice (2021), o ucronie amplă, a cărei acțiune se întinde pe mii de ani.

Marius Pădurean (n. 1983, în Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Vest din Timișoara, secția Biblioteconomie/Engleză. Ca urmare a câștigării premiului I la Concursul Național de Literatură „Rețeaua Literară”, a publicat romanul Papio (Editura Tracus Arte, 2024), volum distins cu Premiul pentru Debut acordat de Filiala București-Proză a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru a devenit din 2026. Locuiește în Danemarca.

Florina Zaharia este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Litere și un masterat în „Teoria și practica textului”. Este președintele Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România și director al Asociației de Cooperare Transfrontalieră „Euroregiunea Dunărea de Jos”. Redactor-șef la revista Dunărea de Jos. Este cetățean de onoare al municipiului Galați.
A publicat cărțile:
• goală pe străzi, Ed. Eminescu, 1998, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut;
• possssssster, Ed. Prier, 1999, Premiul „Nichita Stănescu”;
• alextandru – manuscris de mângâiat, Ed. Cartea Românească, 2001;
• nueuflorina, Ed. Vinea, 2004;
• 1863 – 1894 așteptarea fără brațe, Ed. Opera Magna, 2007, Premiul „Hyperion”;
• eua, Ed. Paralela 45, 2010, Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Sud-Est;
• bandagebody, Ed. Fundației Culturale Antares, 2011;
• manifestrup, Ed. Tipo Moldova, 2011;
• #plânsul, Ed. Junimea, 2021.
Cărţi-obiect: cartea interioară; cartea trupului; cartea pietrei, Proiect 4 x 4, Mogoșoaia, 2009, împreună cu artistul vizual Francisc Chiuariu.

Traducere de Ioana Roxana Constantin

Germaine Greer (n. 1939, în Australia) este o figură marcantă a feminismului secolului XX, scriitoare și profesoară universitară. A obținut titlul de doctor la Universitatea din Cambridge în 1967, cu o lucrare despre comediile de început ale lui Shakespeare și a predat operele marelui dramaturg la universități din Australia, Marea Britanie și Statele Unite. A devenit celebră la nivel mondial în 1970, odată cu publicarea cărții The Female Eunuch (Femeia eunuc), un text fundamental al celui de-al doilea val feminist. A scris articole pentru numeroase publicații, inclusiv pentru The Sunday Times, Harper, The Guardian, The New Republic și Esquire, este autoarea mai multor romane, în care a criticat rolurile impuse de societate femeilor, dar și a unor lucrări de memorialistică, de cercetare istorică, sociologică sau de istorie naturală, cum ar fi The Change (Schimbarea), On Rape (Despre viol), The White Beech (Fagul Alb).

Oana Șerban este membru Young Academy of Europe și profesor în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Este Director al Centrului de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice. A primit distincția de Profesor Bologna de două ori, în 2018 și în 2021. Este autor al volumelor After Thomas Kuhn, The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter, 2022), Cultural Capital and Creative Communication. (Anti- )Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives (Routledge, 2023), Capitalismul artistic (2016) și coeditor al unor volume de estetică, filosofia culturii și istoria modernității europene. Volume apărute la Routledge, Edinburgh University Press și Suny Press includ cele mai recente studii ale sale despre arta biopolitică și biopolitica italiană. Oana Șerban predă estetică, filosofie modernă, studii culturale, dar și studii de Holocaust, încadrate ca o istorie biopolitică a antisemitismului și antiumanismului, și este directorul unui proiect de cercetare finanțat de UEFISCDI, Biopolitical Art in the Post-Holocaust Time. A tradus diferiți autori, precum Gilles Lipovetsky, Michel Foucault, Sylvain Tesson, Fabienne Brugère și Jean d’Ormesson.

Andrei Velea (n. 3 februarie 1980, la Galați) este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est, și coordonează activitatea Asociației Creatorilor de Ficțiune din Galați. A publicat peste zece volume de poezie, proză și teatru, printre care: Gimnastul fără plămâni (Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, 2010), Lumea e o pisică jigărită (Brumar, 2012), #Agora (Brumar, 2018), Omul Vag (Eikon, 2021), Imn tandru pentru dragoste, libertate și distrugere (Vinea, 2021), a.normal (Litera, 2022), teatru_001 (Eikon, 2024) și Fără știrea ei (Cișmigiu Books, 2025). Textele sale au apărut în diverse reviste culturale. A obținut mai multe premii, între care Marele Premiu „Eusebiu Camilar” la Festivalul Național de Literatură
„Eusebiu Camilar – Magda Isanos” (2011) și Premiul pentru debut „Horațiu Ioan Lașcu” al Filialei USR Iași, acordat pentru volumul Gimnastul fără plămâni în cadrul Zilelor Eminescu 2011. Piesele sale au fost montate la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați și la mai multe teatre independente.