Descriere

„Maria Calciu închide visul în ea, luându-ne povara de a-l trăi şi noi după canoanele noastre poate nepotrivite. Maria Calciu este discipola mea care mi-a dăruit cele mai multe bucurii estetice pentru că scrie bine şi mult, nu mult şi bine. În tensiunea poeziei sale este o permanentă tendinţă de a evada din interioritatea frumuseţii morale căci frumuseţea este şi pentru Maria Calciu cea mai înaltă formă de constrângere.

Maria Calciu pare că nu există; pare necunoscută; pare neabătută, deşi are temeri! Ea se ascunde în versurile ei ca un adolescent într-un car cu fân spre a-şi redobândi somniile înmiresmate. Spre cerul spre care priveşte Maria Calciu nuse mai vede nicio stea şi astfel poeta îşi lasă cuprinsă întreaga fiinţă de tensiunile convulsive ale cosmosului.”

Aurelian Titu Dumitrescu