Descriere

Volumul Ralucăi Dună “oferă imaginea unui proiect de cercetare de o reala temeritate in câmpul teoriei literare româneşti, dar si al comparatisticii” (Adriana Babeţi). Lucrarea se încadrează intr-o zona interdisciplinara puţin frecventata In cultura romana, ocu­pându-se de figura autorului, In literatura si pictura, Intr-un efort de a contura o viziune ampla, sintetica de istoria formelor cultu­rale. Aceasta perspectiva de sinteza comparatista este de aseme­nea puţin abordata In cultura romana contemporana. In plus, sunt tratate subiecte, analizaţi autori sau cărţi importante ale culturii europene, care la noi sunt puţin cunoscute si comentate, parţial traduse sau complet ignorate.

Prin tematica, deschidere interdisciplinara, perspectiva si origina­litate, aceasta cercetare, riguros academica şi îmbrăţişând o zona larga de interes (istorie si teorie a artei, literatura, filozofie a cultu­rii, istoria formelor culturale etc.) apropie cercetarea româneasca de nivelul cercetărilor comparatiste actuale din Statele Unite si Europa.

Eu, Autorul oferă imaginea unui proiect de cercetare de o reală temeritate în câmpul teoriei literare româneşti, dar şi al compara­tisticii. (…) Ceea ce mi se pare întru totul remarcabil este nu doar repertorierea, descrierea şi interpretarea momentelor exemplare ale traseului temei autoportretistice în istoria artei, respectiv a li­teraturii, ci şi modul constant în care autoarea relaţionează cele două câmpuri, precum şi plasarea acestora într-un amplu context cultural, social, ideologic, politic, religios. Astfel, elementele de continuitate, dar mai ales de discontinuitate creator-inovativă în­tre Antichitatea occidentală, etapele Evului Mediu şi Renaştere devin relevante atât în pictură, cât şi în literatură.

Adriana Babeţi

Raluca Dună îşi dezvoltă demonstraţia teoretică prin panorama­rea istoriei autobiografiei şi autoportretului din Antichitate până în secolul al XVII-lea. Într-un sens, ea construieşte o adevărată biografie (în sensul lui Adrian Marino) a temei auctorialităţii. Lu­crarea îşi propune să demonstreze emergenţa conceptului modern de autor, discutând în paralel formele de manifestare ale auctori­alităţii în literatură şi în pictură. Autoarea se poziţionează inter­disciplinar (sau chiar transdisciplinar), căutând schema mentală comună celor două arte. (…) În totul, lucrarea face dovada unei admirabile maturităţi şi siguranţe de sine a scrisului, a unor lecturi bogate, ce îi sprijină ideile şi intuiţiile şi care nu îi deformează propriul stil şi discurs, asigurând un bun echilibru între erudiţie şi cercetarea proprie.

Corin Braga

Iată o carte care are curajul să avanseze puncte de vedere noi asupra unei perioade istorice acoperite de stereotipii şi prejude­căţi, ceea ce nu este (şi nu a fost niciodată, de altfel) la îndemîna oricui. Autoarea demonstrează convingător cum alegerea temei şi selecţia foarte atentă a scriitorilor şi a pictorilor – discutaţi mereu în paralel – pot determina o reconfigurare a structurilor istorice (numite convenţional Ev Mediu sau Renaştere). Sobră, echilibra­tă, fără inhibiţii teoretice şi fără afirmaţii hazardate, Raluca Dună face, în această lucrare, un tur de forţă.

Carmen Muşat