Andrei Velea (n. 3 februarie 1980, la Galați) este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est, și coordonează activitatea Asociației Creatorilor de Ficțiune din Galați. A publicat peste zece volume de poezie, proză și teatru, printre care: Gimnastul fără plămâni (Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, 2010), Lumea e o pisică jigărită (Brumar, 2012), #Agora (Brumar, 2018), Omul Vag (Eikon, 2021), Imn tandru pentru dragoste, libertate și distrugere (Vinea, 2021), a.normal (Litera, 2022), teatru_001 (Eikon, 2024) și Fără știrea ei (Cișmigiu Books, 2025). Textele sale au apărut în diverse reviste culturale. A obținut mai multe premii, între care Marele Premiu „Eusebiu Camilar” la Festivalul Național de Literatură
„Eusebiu Camilar – Magda Isanos” (2011) și Premiul pentru debut „Horațiu Ioan Lașcu” al Filialei USR Iași, acordat pentru volumul Gimnastul fără plămâni în cadrul Zilelor Eminescu 2011. Piesele sale au fost montate la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați și la mai multe teatre independente.

Traducere din limba polonă de Constantin Geambașu

Czesław Miłosz (1911–2004), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980, este una dintre marile conștiințe ale literaturii europene din secolul XX. Născut în Lituania istorică, într-un spațiu multicultural care îi va marca profund viziunea, a studiat la Vilnius și a debutat în anii ’30 ca poet al generației catastrofismului. Experiența celui de-Al Doilea Război Mondial și ruptura cu regimul comunist polonez l- au condus spre exil: mai întâi la Paris, apoi în Statele Unite, unde a fost profesor la Universitatea din California, Berkeley. Opera sa, situată la confluența dintre poezie și reflecție eseistică, explorează memoria, istoria și identitatea Europei Centrale. Volume precum Europa natală, Gândirea captivă și Ținutul Ulro propun o meditație profundă asupra condiției intelectuale în secolul ideologiilor, în timp ce poezia sa — de la placheta Salvarea la volumele târzii — păstrează o tensiune constantă între luciditate și speranță. După anul 1990 a devenit cetățean de onoare al Cracoviei, participând la numeroase întâlniri, conferințe și simpozioane. Miłosz rămâne un exemplu de robustețe morală și reziliență în depășirea momentelor dramatice, pe care le-a traversat de-a lungul vieții. Europa natală reprezintă un spațiu al frontierelor mobile, al tradițiilor suprapuse și al memoriei vii.

Traducere de Vasile Moga

Stefan Żeromski (14. 10. 1864 – 20. 11. 1925)
Romancier, publicist, dramaturg, primul președinte al PEN Clubului polonez, de patru ori nominalizat la Premiul Nobel, era considerat „conștiința literaturii polone” sau „conștiința poporului”. La 18 ani debutează în literatură cu o poezie de Lermontov, tradusă în polonă și cu o poezie proprie: Cântul plugarului. Nu și-a putut termina studiile din cauza sărăciei. În anii ʼ90 ai sec. XIX începe să publice nuvele (Ecourile pădurii) și romane. Atras de ideile socialiste, el reflectă în scrierile sale situația deplorabilă a oamenilor simpli, singurătatea celui atras de un ideal umanitar (Doctor Judym), istoria poporului polonez în context european (Cenușa), dezamăgirea că reînvierea statului polonez nu aduce ameliorarea sorții poporului (Primăvară timpurie). Câteva dintre romanele lui Żeromski au fost ecranizate: Doctor Judym, Istoria păcatului, Cenușa, Primăvară timpurie, Anul 1863, Muncă de Sisif, Farmecul vieții, Vânt dinspre mare, Râul credincios.

Dorian Stoilescu (n. 1967, în Galați) a publicat cinci volume de poezii. În 2019 i-a apărut Sub roțile tirului (Ed. Agol), căruia, în 2022, i a urmat Stetoscopul stelelor migratoare (Ed. InfoRapArt), devenit Stetoscopul la reeditarea din 2023 (Ed. Siono). Semințe, drone, amintiri (Ed. Eikon) apare în 2023, iar Vitralii în lumină de vară (Ed. Universitară), în 2026. Celor cinci titluri de autor li se adaugă prezența în câteva antologii de poezie, în special Zine West (antologie de proză, poezie și artă vizuală, editată sub egida New Writers Group, Sidney) și cele apărute sub îngrijirea Mihaelei Cristescu și a lui Sue Crawford (membri New Writers Group, unde a activat, o vreme, și Dorian Stoilescu). A obținut doctoratul în educație la University of Toronto,  locuiește în zona metropolitană Sidney și este lector în educație la Western Sydney University.

Gabriela Toma (n. 1981) a publicat două volume de poeme: Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009) și Crivacul (Editura Tracus Arte, 2022), iar în 2024 a debutat în proză cu romanul Posh (Editura Ars Libri). A susținut lecturi publice în România (Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Festivalul Internațional de Poezie București, Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD ş.a.), precum şi în Mexic (Noche Bohemia și Librăria La Rueca de Gandhi, în Xalapa, Veracruz, Primer Encuentro Internacional de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan, în Tuxtepec).

Dan Mihuț (n. 23 aprilie 1973, în Drobeta-Turnu Severin) a absolvit Facultatea de Limbi Străine, Univ. „Spiru Haret”, București, 2001; este licențiat al Facultății de Litere, Univ. „Ovidius”, Constanța, 2003. Între 2007 și 2011, a fost redactor și redactor-șef al revistei Tomis, Constanța. Debut editorial: AutoDaFè, Editura Pontica (2008), urmat de volumul Trei mese pe zi, Editura Casa de Pariuri Literare (2012).

CĂTĂLIN GHIŢĂ (n. 18.10.1976) este, din 2015, prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și membru al Școlii Doctorale „Al. Piru”, unde conduce doctorate în literatură comparată. Principalele sale direcții de cercetare sunt: poezia vizionară europeană, romantismul din perspectivă comparatistă, frica și anxietatea în istoria mentalităților, teorii ale receptării literaturii, relațiile intelectuale dintre Orient și Occident și istoria culturală a epocii moderne. A publicat, în calitate de autor sau de editor, peste 25 de volume, apărute în țară și în străinătate (Marea Britanie, Polonia, Țările de Jos), pentru care a primit numeroase distincții literare. Între altele, este membru al PEN România și al Uniunii Scriitorilor din România.