Poetă, prozatoare, eseistă, autoare de piese de teatru și scenarii de film, Carmen Firan deține Premiul I la Poezie pe America de Nord acordat de prestigioasa revistă New York Review of Books, 1998. Între 1990 și 1997 este secretar executiv la Fundația Culturală Română, apoi, până în 2001, director de programe la Institutul Cultural Român din New York. Se stabilește în Statele Unite și devine director de dezvoltare la Fundația Pro Patrimonio, dedicată restaurării patrimoniului cultural românesc. Publică zeci de volume de poezii și proză în România și SUA, este membră a Societății Poeților Americani și a PEN Clubului din New York.

Traducere de Ioana Roxana Constantin

Germaine Greer (n. 1939, în Australia) este o figură marcantă a feminismului secolului XX, scriitoare și profesoară universitară. A obținut titlul de doctor la Universitatea din Cambridge în 1967, cu o lucrare despre comediile de început ale lui Shakespeare și a predat operele marelui dramaturg la universități din Australia, Marea Britanie și Statele Unite. A devenit celebră la nivel mondial în 1970, odată cu publicarea cărții The Female Eunuch (Femeia eunuc), un text fundamental al celui de-al doilea val feminist. A scris articole pentru numeroase publicații, inclusiv pentru The Sunday Times, Harper, The Guardian, The New Republic și Esquire, este autoarea mai multor romane, în care a criticat rolurile impuse de societate femeilor, dar și a unor lucrări de memorialistică, de cercetare istorică, sociologică sau de istorie naturală, cum ar fi The Change (Schimbarea), On Rape (Despre viol), The White Beech (Fagul Alb).

CĂTĂLIN GHIŢĂ (n. 18.10.1976) este, din 2015, prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și membru al Școlii Doctorale „Al. Piru”, unde conduce doctorate în literatură comparată. Principalele sale direcții de cercetare sunt: poezia vizionară europeană, romantismul din perspectivă comparatistă, frica și anxietatea în istoria mentalităților, teorii ale receptării literaturii, relațiile intelectuale dintre Orient și Occident și istoria culturală a epocii moderne. A publicat, în calitate de autor sau de editor, peste 25 de volume, apărute în țară și în străinătate (Marea Britanie, Polonia, Țările de Jos), pentru care a primit numeroase distincții literare. Între altele, este membru al PEN România și al Uniunii Scriitorilor din România.

Aurel Pantea (n. 10 martie 1952, Chețani, județul Mureș) este poet și critic literar. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș Bolyai”, Cluj (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista Echinox. Din 1990 este redactor șef al revistei Discobolul din Alba Iulia. A publicat volumele de poezie: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983), La persoana a treia (1992), Negru pe negru (1993); O victorie covîrșitoare (1999), Negru pe negru (alt poem) (2005), Nimicitorul (2012), O înserare nepămînteană (2014), Execuții (2020). A primit zeci de distincții literare; în 2018 i s-a decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia.

Oana Șerban este membru Young Academy of Europe și profesor în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Este Director al Centrului de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice. A primit distincția de Profesor Bologna de două ori, în 2018 și în 2021. Este autor al volumelor After Thomas Kuhn, The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter, 2022), Cultural Capital and Creative Communication. (Anti- )Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives (Routledge, 2023), Capitalismul artistic (2016) și coeditor al unor volume de estetică, filosofia culturii și istoria modernității europene. Volume apărute la Routledge, Edinburgh University Press și Suny Press includ cele mai recente studii ale sale despre arta biopolitică și biopolitica italiană. Oana Șerban predă estetică, filosofie modernă, studii culturale, dar și studii de Holocaust, încadrate ca o istorie biopolitică a antisemitismului și antiumanismului, și este directorul unui proiect de cercetare finanțat de UEFISCDI, Biopolitical Art in the Post-Holocaust Time. A tradus diferiți autori, precum Gilles Lipovetsky, Michel Foucault, Sylvain Tesson, Fabienne Brugère și Jean d’Ormesson.

Vasile Nedelciu (1948, Bulboci, Soroca, R. Moldova), specialist cu doctorat în domeniul IT, fost cercetător științific, conferențiar universitar, parlamentar, manager IT. Debut literar în 1974 în cenaclul “Luceafărul” de pe lângă ziarul Tineretul Moldovei, Chișinău. Debut editorial cu Numărătoarea de frați, Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1988. În perioada 1974 – 1988, publică cicluri de viersuri în ziarul Tineretul Moldovei și săptămânalul Literatura și Arta. Cicluri noi de versuri îi apar în Revista Convorbiri Literare (mai 2025) și Revista Literară din Chișinău (nr.1, 2026). În 2025 republică la Editura Timpul Numărătoarea de frați (cu versuri de sertar), iar la Editura Junimea volumul Fără cont pe Facebook. Inclus în volumul Literatura română din Basarabia în secolul XX. Poezie. Selecție Nicolae Leahu. Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004; în volumul Antologia poeziei românești din Basarabia (1770 – 2020). Selecție Nicolae Leahu. Editura Știința, Chișinău, 2021.