Poetă, prozatoare, eseistă, autoare de piese de teatru și scenarii de film, Carmen Firan deține Premiul I la Poezie pe America de Nord acordat de prestigioasa revistă New York Review of Books, 1998. Între 1990 și 1997 este secretar executiv la Fundația Culturală Română, apoi, până în 2001, director de programe la Institutul Cultural Român din New York. Se stabilește în Statele Unite și devine director de dezvoltare la Fundația Pro Patrimonio, dedicată restaurării patrimoniului cultural românesc. Publică zeci de volume de poezii și proză în România și SUA, este membră a Societății Poeților Americani și a PEN Clubului din New York.

Aurel Pantea (n. 10 martie 1952, Chețani, județul Mureș) este poet și critic literar. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș Bolyai”, Cluj (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista Echinox. Din 1990 este redactor șef al revistei Discobolul din Alba Iulia. A publicat volumele de poezie: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983), La persoana a treia (1992), Negru pe negru (1993); O victorie covîrșitoare (1999), Negru pe negru (alt poem) (2005), Nimicitorul (2012), O înserare nepămînteană (2014), Execuții (2020). A primit zeci de distincții literare; în 2018 i s-a decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia.

Florina Zaharia este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Litere și un masterat în „Teoria și practica textului”. Este președintele Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România și director al Asociației de Cooperare Transfrontalieră „Euroregiunea Dunărea de Jos”. Redactor-șef la revista Dunărea de Jos. Este cetățean de onoare al municipiului Galați.
A publicat cărțile:
• goală pe străzi, Ed. Eminescu, 1998, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut;
• possssssster, Ed. Prier, 1999, Premiul „Nichita Stănescu”;
• alextandru – manuscris de mângâiat, Ed. Cartea Românească, 2001;
• nueuflorina, Ed. Vinea, 2004;
• 1863 – 1894 așteptarea fără brațe, Ed. Opera Magna, 2007, Premiul „Hyperion”;
• eua, Ed. Paralela 45, 2010, Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Sud-Est;
• bandagebody, Ed. Fundației Culturale Antares, 2011;
• manifestrup, Ed. Tipo Moldova, 2011;
• #plânsul, Ed. Junimea, 2021.
Cărţi-obiect: cartea interioară; cartea trupului; cartea pietrei, Proiect 4 x 4, Mogoșoaia, 2009, împreună cu artistul vizual Francisc Chiuariu.

Traducere din limba polonă de Vasile Moga

Karol Wojtyła (1920-2005)
Născut într-o familie modestă (tatăl, ofițer; mama, casnică) din orăşelul Wadowice, Polonia, se remarcă prin interesul pentru sport şi teatru. Orfan de mamă la vârsta de 9 ani, va rămâne apropiat de tatăl său, care-l încurajează să-şi ia mai în serios misiunea de ministrant. După absolvirea liceului, se înscrie la Universitatea Jagiellonă din Varșovia. Odată cu izbucnirea războiului, se angajează ca muncitor, lucrând la început într-o carieră de piatră. În paralel scrie versuri, urmează cursuri clandestine de teologie, joacă în piese de teatru (22 de spectacole), tot clandestine. După război îşi continuă studiile (1945), dar trece la Facultatea de Teologie, devine asistent şi ţine cursuri de dogmatică. Este hirotonit preot (1946) şi imediat pleacă la Roma pentru studii doctorale. După doi ani, susține teza cu titlul: Problema credinței în operele Sf. Ioan al Crucii şi revine în ţară, ca preot de parohie şi asigurând cateheza tinerilor, inclusiv prin excursii şi activităţi sportive. Din 1949 este vicar şi catehet la biserica Sf. Florian din Cracovia şi profesor la Facultatea de Teologie. În 1954, fiind desfiinţată Facultatea de Teologie din Cracovia, este numit profesor la Universitatea Catolică din Lublin, inclusiv după ce devine episcop, apoi cardinal (1967).

Elegii didactice.
Ilustrații Mircia Dumitrescu

De același autor:
• Apeiron, 1971, Premiul pentru debut „Mihai Eminescu”
• Viață de probă, 1998, Premiul Cartea anului
• Tags, 2002, Premiul Uniunii Scriitorilor din România
• Stive de tăcere, 2011 (antologie), postfață de Ion Pop, Premiul național de poezie „Mihai Eminescu”
• Descos și țes, 2018 (antologie de autor, 2 volume, 1971-2017), Premiul Festivalului de poezie „Nichita Stănescu”
• Om cu vâslă pe umăr, 2020, concepție grafică și desene de Mircia Dumitrescu, Premiul „Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române
• Premiul „Eugen Lovinescu”, pentru promovarea limbii și literaturii române în străinătate, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române, 2024
• Premiul „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia, 2025
• Premio de Poesía Nuevo Siglo de Oro, Circulo de Poesía, Ciudad de México, 2023

Rebeca Țenea s-a născut în 1980 și locuiește în Târgoviște, județul Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Științe Economice, specializarea Managementul firmei, din cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște. Lucrează în departamentul comercial, în domeniul industrial.