Descriere

„Privesc florie de gheață de la streașina casei parohiale și mă gândesc la Ramurile de migdal în floare ale lui van Gogh. Deși la Chintelnic a nins din plin, cu dărnicie și toate sunt sub zăpadă, accept cu toată ființa acest peisaj. Mă fixez în el recunoscându-l drept o realitate fascinantă, mirifică și nimic nu mi se pare pueril ori dulceag. Sentimentul că sunt într-o poveste scrisă de Andersen, Coșbuc ori Dickens e cât se poate de serios. În general satele sunt ironizate vara. Topîrceanu a probat o asemenea ironie. I-a ieșit. Iarna e însă greu să râzi de ulițele satului. Ironia nu ține. Anotimpul e sobru, copleșitor, cuceritor. Nu-ți poți bate joc. Nu poți glumi despre un sat acoperit de zăpadă. Mai ales dacă privești satul de undeva de sus.“