Descriere

«În ”Texteiova” (1992), volumul de debut al autorului, fiinţa Iova e o colecţie de secvenţe textuale. Textele au o singură substanţă, substanţa Iova. Corpul celui care scrie e în acelaşi timp un corp viu şi un corp textual. Textul nu este haina, ci carnea lui. Sistemul fenomenologic de care uzează autorul pentru a opri lumea în loc în cursul analizei e o simplă trusă de prim ajutor, nu un bloc operator. Iova nu face operaţii, ci intervenţii, el inventariază simptome, nu prescrie reţete. Nu-şi pregăteşte îndelung actele, mizează pe reacţiile imediate ale propriei sensibilităţi. Tăieturile în prezent sînt rapide, profunde, eficiente, destabilizatoare. Iova nu le valorifică urmările, el nu contabilizează nimic, nici succese, nici insuccese. Lasă mereu deschisă calea unor relansatori textuali, croieşte punţi peste noţiuni şi principii, pune în relaţie forme de adevăr aparent incompatibile. El nu scrie cărţi, nu are subiecte prealabile, nu urmăreşte conflicte, scenarii narative bine articulate. Cărţile sale sînt de obicei decupate din textul unic care se confundă cu viaţa sa scrisă. Fragmentările exprimă în cazul lui nu un proces retoric, ci un flux vital fragmentat. Straturile sensului sînt produse de acelaşi substrat inform de expresivitate pură.» (Gheorghe Crăciun)