CĂTĂLIN GHIŢĂ (n. 18.10.1976) este, din 2015, prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și membru al Școlii Doctorale „Al. Piru”, unde conduce doctorate în literatură comparată. Principalele sale direcții de cercetare sunt: poezia vizionară europeană, romantismul din perspectivă comparatistă, frica și anxietatea în istoria mentalităților, teorii ale receptării literaturii, relațiile intelectuale dintre Orient și Occident și istoria culturală a epocii moderne. A publicat, în calitate de autor sau de editor, peste 25 de volume, apărute în țară și în străinătate (Marea Britanie, Polonia, Țările de Jos), pentru care a primit numeroase distincții literare. Între altele, este membru al PEN România și al Uniunii Scriitorilor din România.

Marius Pădurean (n. 1983, în Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Vest din Timișoara, secția Biblioteconomie/Engleză. Ca urmare a câștigării premiului I la Concursul Național de Literatură „Rețeaua Literară”, a publicat romanul Papio (Editura Tracus Arte, 2024), volum distins cu Premiul pentru Debut acordat de Filiala București-Proză a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru a devenit din 2026. Locuiește în Danemarca.

Aurel Pantea (n. 10 martie 1952, Chețani, județul Mureș) este poet și critic literar. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș Bolyai”, Cluj (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista Echinox. Din 1990 este redactor șef al revistei Discobolul din Alba Iulia. A publicat volumele de poezie: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983), La persoana a treia (1992), Negru pe negru (1993); O victorie covîrșitoare (1999), Negru pe negru (alt poem) (2005), Nimicitorul (2012), O înserare nepămînteană (2014), Execuții (2020). A primit zeci de distincții literare; în 2018 i s-a decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia.

DĂNUȚ IVĂNESCU (născut în 1964 la Ploiești), inginer de formație, a debutat în 1992 în Jurnalul SF, primul săptămânal de cultură science-fiction din România, unde a publicat constant până în 1996. I-au apărut texte în mai multe antologii și volume colective, dintre care cea mai importantă s-a dovedit a fi Motocentauri pe acoperișul lumii (1995), considerat manifestul unei generații. A contribuit, în calitate de editor, autor sau coautor la apariția unor volume legate de fenomenul rock/metal, cum ar fi Jim Morrison – O rugă americană și alte scrieri (1995), Zeppelin von Rock (1997) și Nirvana Spirit (1998), dar și a unei serii de dicționare dedicate metalului extrem (black, death și doom metal). Între anii 2000 și 2008 a fost editor și redactor al revistei Heavy Metal Magazine. A debutat în volum propriu cu Palimpsestul de la Colina cu Apendice (2021), o ucronie amplă, a cărei acțiune se întinde pe mii de ani.

Dan Mihuț (n. 23 aprilie 1973, în Drobeta-Turnu Severin) a absolvit Facultatea de Limbi Străine, Univ. „Spiru Haret”, București, 2001; este licențiat al Facultății de Litere, Univ. „Ovidius”, Constanța, 2003. Între 2007 și 2011, a fost redactor și redactor-șef al revistei Tomis, Constanța. Debut editorial: AutoDaFè, Editura Pontica (2008), urmat de volumul Trei mese pe zi, Editura Casa de Pariuri Literare (2012).

Ioan Cordoș s-a născut la 15 iunie 1956 în localitatea Vărșand, județul Arad.A absolvit Liceul „Moise Nicoară” din Arad, promoția 1975 și Facultatea de Medicină din București în anul 1981. Între 1981 și 1990 este medic șef de unitate militară. Din 1990 până în anul 2000 lucrează ca medic specialist, apoi primar de chirurgie generală și toracică în Spitalul Clinic de Urgență Militar Central București. A condus Clinica de Chirurgie toracică din Institutul de pneumoftiziologie „Marius Nasta” – București din 2000 până la ieșirea la pensie din iunie 2023. A debutat în aprilie 1977 în revista Amfiteatru, cu o prezentare de Ștefan Bănulescu. În 1998 îi apare la Editura Etios (Brașov) volumul de nuvele În câmpul cel cu flori, iar în 2013 îi apare la Tirana traducerea în limba albaneză a nuvelei „Ultimul drum” (din vol. În câmpul cel cu flori).

În 1979 i se acordă Premiul I pentru proză și reportaj al revistelor Viața studențească și Amfiteatru.

În 2024 a publicat, la Editura Tracus Arte, volumul Mama și alte istorisiri.

Florina Zaharia este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Litere și un masterat în „Teoria și practica textului”. Este președintele Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România și director al Asociației de Cooperare Transfrontalieră „Euroregiunea Dunărea de Jos”. Redactor-șef la revista Dunărea de Jos. Este cetățean de onoare al municipiului Galați.
A publicat cărțile:
• goală pe străzi, Ed. Eminescu, 1998, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut;
• possssssster, Ed. Prier, 1999, Premiul „Nichita Stănescu”;
• alextandru – manuscris de mângâiat, Ed. Cartea Românească, 2001;
• nueuflorina, Ed. Vinea, 2004;
• 1863 – 1894 așteptarea fără brațe, Ed. Opera Magna, 2007, Premiul „Hyperion”;
• eua, Ed. Paralela 45, 2010, Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Sud-Est;
• bandagebody, Ed. Fundației Culturale Antares, 2011;
• manifestrup, Ed. Tipo Moldova, 2011;
• #plânsul, Ed. Junimea, 2021.
Cărţi-obiect: cartea interioară; cartea trupului; cartea pietrei, Proiect 4 x 4, Mogoșoaia, 2009, împreună cu artistul vizual Francisc Chiuariu.