Descriere

„Fericiţi poeţii care izbutesc să fie ei înşişi, fără a se lăsa nicio clipă seduşi de vreo retorică, veche sau la modă, ce nu-i reprezintă! Fericiţi poeţii care nu contrafac nimic pentru a clipi complice spre cititor, cerşindu-i un zîmbet. Nespus de fericiţi poeţii care ştiu să tacă atunci cînd nu au nimic de zis şi să rupă la timp firul sau chiar gîtul poemului cînd el şi-a epuizat forţa. Încă mai fericiţi poeţii care au puterea să fie altfel de la un text la altul şi să rămînă totuşi ei înşişi, măsurîndu-şi succesul prin identificarea cu poezia, nu cu strălucirea poleită a sintagmelor. Fericită, aşadar, este – şi fie să rămînă – Ruxandra Anton, vechea mea prietenă. Ea are toate aceste însuşiri şi pe deasupra pe aceea de a scrie rar şi bine, bucurîndu-ne cu adevărul şi firescul poeziei sale.” (Horia Gârbea)