Descriere

E grăitor faptul că verbul românesc „a învăţa” provine din vitium, „viţiu”, apucătură, deprindere negativă. De ce au transformat românii viciul în învăţătură, adică negativul în pozitiv? Oare aşa stau lucrurile? Oare viciul să-şi fi întors cămaşa pe dos ori, dimpotrivă, şi-a păstrat-o ca atare, schimbându-şi doar numele? Învăţătura pentru români, a rămas un viciu, o apucătură, o sminteală şi, drept urmare, se impune anularea ei prin dezvăţătură. Dezvăţătura este adevărata şlefuire sufletească, smulgerea din rădăcină a Viciului primordial, contracararea blestemului, dez-viţierea.