Descriere

Personal, tind să cred că poezia este chiar ceea ce încearcă să realizeze consăteanul meu: să depistezi nuanţe, să vezi, prin binoclul minţii şi sufletului, acele lucruri şi fenomene, să simţi şi să trăieşti acele stări de graţie care nu-s la îndemâna tuturor muritorilor; să-ţi cânte Universul şi Sfânta Natură, iar tu să le poţi asculta fără instrumente de augmentare a culorilor şi sunetelor, să simţi clipa cum îţi încearcă genele, precum un fluture de noapte, să fii cântarul infinitizecimalelor vieţii şi lumii. Iată şi mostra:

Sunt geometru iscusit

Sunt un geometru iscusit. Studiez partea nevăzută a lunii şi găurile

de foc.

Sunt cel mai mare geo-metru în viaţă! Primul care află pe ce parte cad frunzele. Şi cât sânge ţâşneşte la impactul cu Terra. Studiez, studiez îndelungat la umbla astrului nevăzut forma şi alcătuirea lumii. La frunze, de exemplu, eu sunt cel care măsor câtă suferinţă există la contopirea cu pământul. Dacă iarna le e frig, dacă vara le

frige. Sunt un geometru iscusit, cum spuneam!

Mă interesează cât de greu îi este, luminii de exemplu, să înoate diafan printre stele şi ani, să treacă printre crengile de copac pentru a ne mângâia sufletul, privirea şi creştetul încins.

Instrumentele mele de măsură ating sunetul, aleg forţa şi triază energia. Eu, de exemplu, aflu care e forţa de penetrare a ţipătului

unei crengi atunci când este ruptă.

…

prof. Ion Gheorghe Pricop, scriitor