Descriere

Într-o carte totodată culegere de aforisme, antologie poetică şi meditaţie teoretică, Olivier Py ne oferă propriile sale o mie şi una de definiţii ale teatrului. Metafore, alegorii sau anecdote istorice, acestea ne invită la o Odisee teatrală, de la greci şi până în zilele noastre, deseori conduşi de figura lui Hamlet. Cu accente lirice şi amuzante, autorul face din teatru cea mai importantă formă de gândire a timpului său, o artă de a exista pe lume.

Teatrul este nostalgia revoluţionară, melancolia viitorului, exigenţa prezentului. Teatrul emancipează. Teatrul, oferindu-se publicului, îi inspiră dorinţa spre o altă lume, spre un viitor diferit. Şi mai ales urgenţa unui prezent autentic. În cazul lui Olivier Py, e firesc ca teatrul să formeze obiectul numeroaselor sale meditaţii. Creatorul face o adevărată pledoarie pentru necesitatea şi pentru demnitatea teatrului, rolul lui fiind cel de a restitui omului adevărata menire în univers.

Dacă există vreo carte scrisă din dragoste de teatru – această poezie care bulversează viaţa, sensul vieţii – este O mie şi una de definiţii ale teatrului. Olivier Py demonstrează o iubire de teatru excepţională, o conştiinţă filosofică şi politică, un spirit poetic: ,,Teatrul este ceea ce ne aminteşte că nu putem măsura timpul decât în aşteptarea fiinţei iubite.” O pasiune! Şi o declaraţie de dragoste arzătoare, dureroasă, totală, entuziastă pentru teatru, acest univers unde intri şi-ţi proiectezi imaginarul asupra a ceea ce se întâmplă pe scenă şi, în schimb, primeşti spectacolul şi te laşi transformat miraculos prin catharsisul extazului.