Daniel Pişcu s-a născut la 20 iunie 1954, în oraşul Lupeni-Hunedoara. Trăiește în Brașov. Absolvent în 1979 al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Universitatea Bucureşti. Profesor și bibliotecar. Membru al Cenaclului de Luni. Prezent în antologii de poezie, în ţară şi în străinătate. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și PEN România. A scris cărțile: Aide-mémoire, Scrisorile de acasă (premiul USR – Asociaţia Braşov, premiul pentru poezie la Festivalul „George Coşbuc”, Bistriţa Năsăud), Titlul poemului este aforism (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Poveste de iubire iubire (Mă chemau păsările), două ediții, Game (premiul revistei Tiuk!), ediția a II-a, sonoră, Cel mai mare roman al tuturor timpurilor (premiul revistei Tiuk!), Jucătorul de cărţi, Puţină adrenalină, Piaţa Sfatului/ La mele (eseuri), Poemul lui Nokia, Per amorem, Halucinogene, Haide – memmorie!, Efecte. Femeia femeie (poeme, ediție sonoră).

Traducere de Roxana Eichel

Fondator al Institutului Harvard pentru Literatură Mondială, șef, timp de doisprezece ani, al Departamentului de literatură comparată de la Universitatea Harvard, unde predă literatură comparată, David Damrosch poate fi considerat cea mai autorizată voce în materie de literatură mondială – world literature sau Weltliteratur. Este autorul mai multor studii, printre care se numără What is World Literature? (2003), The Buried Book: The Loss and Rediscovery of the Great Epic of Gilgamesh (2007), How to Read World Literature (2009), și editorul unor antologii extrem de influente în studiile de literatură mondială, precum The Longman Anthology of World Literature (2004), Teaching World Literature (2009), The Routledge Companion to World Literature (2011), World Literature in Theory (2014).

De același autor, a apărut, la Editura Tracus Arte, Ocolul Pământului în 80 de cărți (2023).

Silviu Dudescu (n. 1967, în Onești) a fost, pe rând, elev la o școală profesională din Brașov (profil turnător formator), „voluntar” la „Șantierul Național al Tineretului” Poarta Albă-Midia- Năvodari, angajat la „Uzina Steagul Roșu” (Întreprinderea de autocamioane), student neabsolvent al Facultății de Drept din București, absolvent al Facultății de Științe Economice,
masterand (între 2007-2009) la cursurile de scriere creatoare coordonate de Alexandru Mușina la Facultatea de Litere din Brașov, apoi masterand la cursurile de Arta Actorului (Universitatea de Arte din Târgu Mureș), actor în câteva zeci de filme, reclame și piese de teatru, autor a trei volume de versuri, cel mai recent fiind Espresso lung, fără zahăr (Tracus Arte, 2016).

Constantin Geambașu (n. 1948) a absolvit Facultatea de Filologie Polonă a Universității din Varșovia în anul 1971. A predat aproape cinci decenii cursuri de limba, cultura și literatura polonă la Catedra de Filologie Slavă a Universității din București (1971-2016). A fost lector de limba și literatura română la Universitatea „Kiment Ohridski” din Sofia și la Universitatea Iagiellonă din Cracovia. Paralel cu activitatea didactică și de cercetare (literatură comparată, imagologie, teoria şi practica traducerii, stilistică şi lexicologie) a acordat o atenție deosebită traducerilor (a tradus peste 80 de volume: eseuri, proză, poezie, filosofie etc.). Pentru promovarea sistematică a literaturii şi culturii polone în România, Universitatea Iagiellonă i-a acordat în anul 2022 titlul de Doctor Honoris Causa. În același an, Ministrul Culturii și Patrimoniului Național din Polonia i-a decernat Medalia Gloria Artis.

Jurnalul (bine strunit în frâiele frumoasei scrieri şi-ale adâncimii sau „nebuniei” de sens) este un fel de nuntă continuă. Veşnic început al maturităţii şi veşnic sfârșit al tinereții: viaţă cu moarte şi tinereţe cu bătrânețe.

Krzysztof Koehler (n. 1963) – poet, eseist, istoric literar, remarcabil cunoscător al culturii polone vechi. Redactor al revistei „bruion”; a publicat 10 plachete de versuri, antologia poeziei sarmate, Ascultă-mă, Sauromatha (2002), studiul Stanisław Orzechowski și dilemele umanismului renascentist (2004), precum și eseul Palus sarmatica (2016) despre cultura și
civilizația veche polonă. Profesor la Academia „Cardinal Stefan Wyszyński” din Varșovia; a ținut prelegeri la Universitatea Iagiellonă, Rice University, Houston, University of Illinois, Chicago, Indiana University, Bloomington. Autor de programe TV, scenarii de film documentar, librete de operă. În prezent, director adjunct al Institutului Cărții din Cracovia.

Gelu Vlașin s-a născut în Telciu, Bistrița-Năsăud. A debutat în revista România literară (1999) cu o prezentare făcută de Nicolae Manolescu, iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri Tratat la Psihiatrie (Editura Vinea, 1999). Poezia sa a fost tradusă și publicată în SUA, Canada, Spania, Germania, Franța, Italia, Rusia, Maroc, Argentina, Mexic, Australia, Coreea de Sud, Ungaria, Tunisia, Columbia, Slovacia și Israel. În anul 2012 a fost decorat de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, iar în anul 2013 a primit titlul de Cetățean de Onoare al localității Telciu (Bistrița-Năsăud). Are 15 premii literare naționale și internaționale. În toamna anului 2020 a reprezentat România la Festivalul Internațional de Poezie de la Medelin (Columbia), iar în anul 2022 a primit Premiul Municipiului Bistrița (secțiunea cultură).