Ioan Cordoș s-a născut la 15 iunie 1956 în localitatea Vărșand, județul Arad.A absolvit Liceul „Moise Nicoară” din Arad, promoția 1975 și Facultatea de Medicină din București în anul 1981. Între 1981 și 1990 este medic șef de unitate militară. Din 1990 până în anul 2000 lucrează ca medic specialist, apoi primar de chirurgie generală și toracică în Spitalul Clinic de Urgență Militar Central București. A condus Clinica de Chirurgie toracică din Institutul de pneumoftiziologie „Marius Nasta” – București din 2000 până la ieșirea la pensie din iunie 2023. A debutat în aprilie 1977 în revista Amfiteatru, cu o prezentare de Ștefan Bănulescu. În 1998 îi apare la Editura Etios (Brașov) volumul de nuvele În câmpul cel cu flori, iar în 2013 îi apare la Tirana traducerea în limba albaneză a nuvelei „Ultimul drum” (din vol. În câmpul cel cu flori).

În 1979 i se acordă Premiul I pentru proză și reportaj al revistelor Viața studențească și Amfiteatru.

În 2024 a publicat, la Editura Tracus Arte, volumul Mama și alte istorisiri.

DĂNUȚ IVĂNESCU (născut în 1964 la Ploiești), inginer de formație, a debutat în 1992 în Jurnalul SF, primul săptămânal de cultură science-fiction din România, unde a publicat constant până în 1996. I-au apărut texte în mai multe antologii și volume colective, dintre care cea mai importantă s-a dovedit a fi Motocentauri pe acoperișul lumii (1995), considerat manifestul unei generații. A contribuit, în calitate de editor, autor sau coautor la apariția unor volume legate de fenomenul rock/metal, cum ar fi Jim Morrison – O rugă americană și alte scrieri (1995), Zeppelin von Rock (1997) și Nirvana Spirit (1998), dar și a unei serii de dicționare dedicate metalului extrem (black, death și doom metal). Între anii 2000 și 2008 a fost editor și redactor al revistei Heavy Metal Magazine. A debutat în volum propriu cu Palimpsestul de la Colina cu Apendice (2021), o ucronie amplă, a cărei acțiune se întinde pe mii de ani.

Traducere de Vasile Moga

Stefan Żeromski (14. 10. 1864 – 20. 11. 1925)
Romancier, publicist, dramaturg, primul președinte al PEN Clubului polonez, de patru ori nominalizat la Premiul Nobel, era considerat „conștiința literaturii polone” sau „conștiința poporului”. La 18 ani debutează în literatură cu o poezie de Lermontov, tradusă în polonă și cu o poezie proprie: Cântul plugarului. Nu și-a putut termina studiile din cauza sărăciei. În anii ʼ90 ai sec. XIX începe să publice nuvele (Ecourile pădurii) și romane. Atras de ideile socialiste, el reflectă în scrierile sale situația deplorabilă a oamenilor simpli, singurătatea celui atras de un ideal umanitar (Doctor Judym), istoria poporului polonez în context european (Cenușa), dezamăgirea că reînvierea statului polonez nu aduce ameliorarea sorții poporului (Primăvară timpurie). Câteva dintre romanele lui Żeromski au fost ecranizate: Doctor Judym, Istoria păcatului, Cenușa, Primăvară timpurie, Anul 1863, Muncă de Sisif, Farmecul vieții, Vânt dinspre mare, Râul credincios.

Vasile Nedelciu (1948, Bulboci, Soroca, R. Moldova), specialist cu doctorat în domeniul IT, fost cercetător științific, conferențiar universitar, parlamentar, manager IT. Debut literar în 1974 în cenaclul “Luceafărul” de pe lângă ziarul Tineretul Moldovei, Chișinău. Debut editorial cu Numărătoarea de frați, Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1988. În perioada 1974 – 1988, publică cicluri de viersuri în ziarul Tineretul Moldovei și săptămânalul Literatura și Arta. Cicluri noi de versuri îi apar în Revista Convorbiri Literare (mai 2025) și Revista Literară din Chișinău (nr.1, 2026). În 2025 republică la Editura Timpul Numărătoarea de frați (cu versuri de sertar), iar la Editura Junimea volumul Fără cont pe Facebook. Inclus în volumul Literatura română din Basarabia în secolul XX. Poezie. Selecție Nicolae Leahu. Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004; în volumul Antologia poeziei românești din Basarabia (1770 – 2020). Selecție Nicolae Leahu. Editura Știința, Chișinău, 2021.

Doina Roman, născută în Ploiești, a absolvit Business Administration la Open University Business School, Regatul Unit. A lucrat pentru Agenția de Presă REUTERS și în prezent se ocupă de afaceri. Conduce revista literară Utopiqa, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și PEN. A debutat în 2014 cu romanul Pragul, publicat la Editura Tracus Arte, tradus mai târziu și în Noua Zeelandă. Au urmat: Maestrul și jumătate lebădă (poezie), romanele Pragul 2 – Umbra martor, Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp, Prea mulți zei pentru un deșert și Fata cea mică a timpului și Leopard cu dresuri de mătase neagră (poezie). Premii obținute: RomCon – Premiul pentru cea mai bună carte de debut în volum (2015); Premiul CHRYSALIDE. Dortmund, Germania, SESF (2017); Premiile „Vladimir Colin”, ediția a VII-a, București – Premiul pentru cea mai bună carte la categoria New weird, Dark
fantasy, Gothic, Horror (2017); RomCon – Premiul pentru cel mai bun roman al anului 2017 (2018); Premiul I la concursul internațional pentru proză scurtă, revista Jurnal Israelian, Tel Aviv (2022).

Andrei Mocuța (n. 12.01.1985, Arad) este profesor de limba engleză și franceză. Doctor în Filologie cu teza Portret al artistului in absentia. J. D. Salinger: o monografie. A publicat mai multe cărți de poezie și proză, a coordonat o antologie de poezie română contemporană: Ecouri din pădurea întunecată: evadări în Twin Peaks. Dublu nominalizat al premiului „Tânărul prozator al anului” la „Gala Tinerilor Scriitori” și pe lista scurtă a premiului de poezie „Zona 9”. Preselectat pentru Festival du Premier Roman de la Chambéry, Franța. „Premiul Publicului” la Turnirul de Poezie de la Balcic din 2015, organizat de Uniunea Scriitorilor. A tradus din limba engleză antologia poetică Ilustrată din Chinatown de Richard Brautigan. A participat la Salon du livre Paris, dar și la turniruri de poezie sau proiecte literare din Barcelona, Padova, Trieste, Podgorica și Balcic.

Traducere din limba polonă de Vasile Moga

Karol Wojtyła (1920-2005)
Născut într-o familie modestă (tatăl, ofițer; mama, casnică) din orăşelul Wadowice, Polonia, se remarcă prin interesul pentru sport şi teatru. Orfan de mamă la vârsta de 9 ani, va rămâne apropiat de tatăl său, care-l încurajează să-şi ia mai în serios misiunea de ministrant. După absolvirea liceului, se înscrie la Universitatea Jagiellonă din Varșovia. Odată cu izbucnirea războiului, se angajează ca muncitor, lucrând la început într-o carieră de piatră. În paralel scrie versuri, urmează cursuri clandestine de teologie, joacă în piese de teatru (22 de spectacole), tot clandestine. După război îşi continuă studiile (1945), dar trece la Facultatea de Teologie, devine asistent şi ţine cursuri de dogmatică. Este hirotonit preot (1946) şi imediat pleacă la Roma pentru studii doctorale. După doi ani, susține teza cu titlul: Problema credinței în operele Sf. Ioan al Crucii şi revine în ţară, ca preot de parohie şi asigurând cateheza tinerilor, inclusiv prin excursii şi activităţi sportive. Din 1949 este vicar şi catehet la biserica Sf. Florian din Cracovia şi profesor la Facultatea de Teologie. În 1954, fiind desfiinţată Facultatea de Teologie din Cracovia, este numit profesor la Universitatea Catolică din Lublin, inclusiv după ce devine episcop, apoi cardinal (1967).