Descriere

Poezia lui Dumitru Chioaru indică o suprapunere perfectă între
scris şi trăit: peisajele sunt „stampe”, oraşul e „vitraliu”, vedeniile
sunt „radiografii”, iar globul pământesc e „de hârtie”. Pe scurt,
lumea este o bibliotecă. Dar, totodată, şi biblioteca este o lume.
Iată de ce Dumitru Chioaru nu transcrie niciodată nimic: el scrie
pur şi simplu. Adică trăieşte. Scrisul e chiar viaţa lui şi acesta e
motivul pentru care poetul şi-a asumat ironic condiţia de „şoarece
de bibliotecă”, încifrând-o alegoric în figura profesorului Mouse.
ANDREI TERIAN