Descriere

“Frumuseţea acestor versuri este în primul rând frumuseţea concentrării şi autolimitării, a elipsei şi subînţelesului, metaforei şi plurisemantismului. Lui Bonowicz nu îi place excesul emoţiilor numite direct şi cel al speculaţiilor intelectuale. Notează ceea ce vede, atinge, aude, gândeşte. Montează impresii personale şi străine, voci, experienţe. Concluziile finale de obicei sunt întrerupte, iar cititorii chemaţi chiar ei să le formuleze. (Marian Stala)

“Unul dintre cele mai minunate lucruri pe care le găsesc în cărţile lui Bonowicz este ştiinţa condensării lingvistice. Cu aceste versuri trebuie să te obişnuieşti, trebuie să le permiţi să răsune în limbă. Efectul este garantat. treptat se iveşte povestea, se construieşte piesa, imaginile prind contur şi sens deplin.” (Jacek Gutorow)