Descriere

“În cele trei volume, cu acesta, publicate până în prezent, o evanescenţă în flăcări neostoită pare să fie motorul/miezul dinamizant/ al poeticii lui Oprişan; altfel zis, deşirând oximoronul subliniat mai sus, torpoarea lavei discursive baleiază prin cele mai frapante, deloc puţine, versuri, grea, surprinzătoare ca o aversă de fluturi nocturni izbind fereastra pulsatilă a unui vis levantin nedus la capăt, mereu reluat, cu voluptăţi intermitente, “într-un somn de reptilă/uitat pe cer”. Scuturat/periat de abstracţiuni irelevante şi locuri comune, cu gustul formulărilor tăios-apoftegmatice, scânteietoare, discursul liric neomodernist al lui Nicolae Oprişan surprinde, în cele mai izbutite poeme, prin insolitul imaginarului, coerenţa paradoxală a rostirii şi rafinamentul trăznit al compoziţiei – un discurs demn de atenţia criticii şi a cititorului apt să participe, prin lectură, la “naşterea în/înger/a unei lacrimi fantastice/care să ne cuprindă/ca o iubire eternă”.

Greu de aflat o definiţie mai splendidă a poeziei!”

(Marian Drăghici)