Poemul săptămânii: din volumul „Indicele fericirii globale”, de Mihai Kantzer
| aprilie 1, 2021
Indicele fericirii globale, de Mihai Kantzer
Peisaj de iarnă cu capcană pentru păsări
am renunţat de mult să-mi imaginez
ce se va întâmpla cu materia
este un semn că m-am împăcat cu ideea
în cele din urmă, vor rămâne doar microorganisme rezistente
mai rezistente ca noi, ne spun cercetătorii americani
am încetat să mai îmi fac speranţe că voi fi clonat
măcar o parte a creierului meu să depună mărturie
în faţa viitorilor paleontologi
ce vor dori să afle cum privea lumea un homo sapiens
dintr-o ţară din est
aria lui Broca mă va da de gol
că îmi plăceau clătitele cu dulceaţă de nuci amare
şi serile de blues, poezie şi jazz
în Bucureştiul îngheţat, când căutam un loc călduţ
la picioarele tale
ca un şarpe încolăcit în jurul prăzii, fremătând de plăcere
am decis să nu mai dau atenţie încălzirii globale
din ziua în care RADET-ul a oprit agentul termic
îţi aminteşti cum făceam piruete împreună în baie
nopţi de-a rândul
nebuni ca în peisajele hibernale ale lui Bruegel cel Bătrân
aşteptând pe (alt)cineva să întoarcă discul
noi eram prea concentraţi să fie totul perfect.
👉 Volum disponibil aici: https://edituratracusarte.ro/produs/indicele-fericirii-globale-mihai-kantzer/
