Descriere

Cartea de faţă (Atât.Carte singură,VII) îmi încheie proiectul sau
iluzia de-o viaţă. Predela „retablului portabil“ de care vorbeam
la începutul cărţii imediat anterioare (Partea din toate, 2013) îşi
vede astfel umplută ultimul compartiment.
Am ţinut să păstrez, în aceeaşi umbră tot mai alungită a
asfinţitului generic – dar şi, din fericire, particular –, caracterul
diaristic al pieselor componente: ele, cu o singură excepţie,
sunt dispuse continuu în pagină, în ordinea scrierii. Clipele
rămân în urmă, zăvorâte în singurul prezent accesibil nouă, de
care vorbea Sf. Augustin: sunt tumuli sau ţesturi reminiscente,
şir de transvazări pe care le uit, dar fără de care nu mai pot
încerca să mă recompun.
Ce va urma după această carte (dacă şi cât va mai urma) ţine tot
mai puţin de vrerea autorului, acesta reducându-se tot mai
intens la o glifă în care altcineva scrie într-o dictare ce-şi va
vâna sensul atâta cât i se va mai îngădui. Şi ce va mai fi se va
împrăştia ca o pulbere peste ceea ce este. Atât?
SORIN MĂRCULESCU