Miercuri, 26 februarie 2020, ora 16:00, la Biblioteca Municipală B. P. Hașdeu (Chișinău), va avea loc Gala Premiilor pentru debut în literatură. Au fost nominalizați următorii autori: Vitalie Colț, Pacea din Transnistria, Casa de Pariuri literare; Rodica Gotca, Frontiere desenate în aer cu pumnul, Editura Eikon; Dan Negară, Triphopuri, Editura Paralela 45; Artiom Oleacu, Miere pentru toate exponatele, Editura Tracus Arte; Valentina Șcerbani, Orașul promis, Editura Tracus Arte; Veronica Ștefăneț, Scrum, Casa de Editură Max Blecher; Constantin Tonu, Deșertul în literatură, Editura Limes; Vadim Ungureanu, Lua-te-ar dracu’, Cristina, Notograf Prim.

Juriul a fost format din: dr. Mariana Harjevschi, director general, BM „B.P. Hasdeu”, Vitalie Răileanu, șeful Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, scriitor, Dumitru Crudu, scriitor, Moni Stănilă, scriitoare, Maria Pilchin, președintele juriului, șefa Bibliotecii Centrale, scriitoare.

Orașul promis, de Valentina Șcerbani, Editura Tracus Arte

Pendulând între dezamăgire și nesiguranță, între debusolare și dezabuzare, între suferință și disperare, între vis și realitate, fata din roman, Ileana, nu prea are între ce să aleagă. Pentru că orice ar alege e rău și orice ar face e și mai rău. De aceea e și condamnată la inacțiune, devenind prizoniera unui destin nemilos. De care nu e capabilă să se rupă și pe care nu poate să-l schimbe, cu toate că face câteva încercări în acest sens, adevărat că timide. După ce eșuează în câteva tentative de a-și recăpăta libertatea, personajul – narator preferă să aștepte. Să aștepte ca drama pe care o trăiește să ia (de la sine) o altă turnură, poate nu neapărat una fericită, dar o altă turnură. Dar asta nu se întâmplă și atunci durerea mocnită se transformă în suferință, iar drama, într-o tragedie.

Începutul oniric și finalul realist al romanului sunt ca două paranteze între care Ileana își conștientizează abandonul. Ceea ce se anunța a fi un roman realist sau post-realist se transformă într-o narațiune alegorică. Situat între Carlos Fuentes și Ovidiu Nimigean, romanul Valentinei Șcerbani redă, într-un limbaj îmbibat de poezie, povestea unei pierderi. Un roman pur și simplu răscolitor. – Dumitru CRUDU

După ce și-a tăiat unghiile, Maria și-a uns mâinile cu parfum. Apoi, una după alta, trăgea draperiile galbene și aprindea luminile ca într-un târziu să facă jocul invers. Se teme de sărăcie, ar fi observat mama, toți se tem, au asta în sânge. În jurul ei se dizolvau toate, culorile se amestecau în două cu negru, oglinzile se spărgeau în zeci de bucăți, apa cădea peste tavane, peste vârfuri de munți, peste poduri, peste orașe, peste degete. Apa venea de-a valma, se ducea de-a tăvălugul. Apa venea de-a valma, se ducea de-a tăvălugul. Apa venea de-a valma, se ducea de-a tăvălugul. Apa lua totul în cale. Spăla memoria. Spăla amintiri. (fragment din volumul Orașul promis)

Valentina Șcerbani s-a născut pe 11 ianuarie 1988. A studiat filologie franceză la Universitatea „Alecu Russo” din Republica Moldova; a obținut o bursă de masterat în mediere culturală inter-mediteraneană la Universitatea Ca`Foscari din Veneția, Universitatea Autonomă din Barcelona, Paul Valéry din Montpellier și Moulay Ismaïl din Meknès. A lucrat mai mulți ani în presa scrisă, radio și TV.

Miere pentru toate exponatele, de Artiom Oleacu, Editura Tracus Arte

Volum câștigător al premiului „Alexandru Mușina”, în cadrul concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”, ediția a VI-a  

Poezia acestui volum e a unei violențe tăcute, reținute, insidioase. O lume care aproape că se sustrage temporalității, marcate prin elemente insignifiante, dacă le privim din afară, decisive pentru membrii acestei lumi, dacă adoptăm perspectiva lor. O violență care nu ucide, cel puțin nu imediat, ci lasă traume, cicatrice vizibile sau invizibile, uneori răni necicatrizate. O poezie care, dacă ar avea de optat între „artă” și adevăr, l-ar alege fără șovăire pe cel din urmă. Ceea ce și face, și acesta e motivul pentru care am încredere în Artiom Oleacu. – Romulus Bucur

Deschizi oriunde cartea lui Artiom Oleacu – și îți vorbește de îndată o voce nouă & atașantă, care te face s-o crezi imediat pe cuvânt. Cuvânt de cuvânt. O voce dark & funny & înduioșătoare & dură. Ca a tuturor poeților adevărați. Din a căror stirpe Artiom Oleacu face strălucitor parte. – Radu Vancu