UNITER i-a acordat Mirunei Runcan Premiul pentru critică de teatru
| iulie 20, 2021
Luni, 19 iulie 2021, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc Gala Premiilor UNITER, ediția a XXIX-a. Premiul pentru critică de teatru i-a revenit Mirunei Runcan, scriitoare şi critic de teatru, profesoară la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai.
Redacția editurii Tracus Arte o felicită!
În curând, la editura Tracus Arte va apărea volumul Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Viscolul 1978-1989.
Lucrul cel mai complicat, la finalul acestei călătorii care a încercat să ofere o schiță de traseu evolutiv asupra criticii de teatru românești pe parcursul a peste treizeci de ani, este să te ferești de sentimentalisme. Fiindcă, practicând profesiunea, în diversele sale ipostaze, o viață, reacțiile afective, cu întregul lor spectru atât de colorat, sunt greu de îmblânzit și controlat. Cu toate acestea, efortul unei distanțe reflexive e unul care se cere asumat […] O primă concluzie posibilă ar fi aceea că, după complexele dezbateri din anii 1956-1964 referitoare la funcțiile și responsabilitățile criticii, dezbateri dominate, așa cum am văzut, de regizorii reteatralizării, critica jurnalistică va deveni, pe întreaga perioadă studiată, dacă nu un generator, atunci în orice caz un propagator de canon în ceea ce privește stilisticile și esteticile teatrale coagulate unitar în jurul lui 1970. Cerând de la critica de teatru, la începutul anilor 1960, rafinarea unui sistem de evaluare (și a unui discurs empatic adecvat) cu vocație modernist-novatoare, care să separe net producția teatrală rutinieră de realizările excepționale, regizorii reteatralizării au determinat, fără să fi dorit neapărat asta, instaurarea unui model spectacologic țintă, maximalist (combinând hermeneutica sofisticată asupra materialului dramaturgic cu intertextualitatea culturală și tratamentul vizual-simbolic cu semnificații multiple); un model ce a afectat decenii la rând atât perspectivele de evaluare, cât și discursul propriu-zis al criticii de întâmpinare.
Miruna Runcan
MIRUNA RUNCAN este scriitor şi critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru şi al Federaţiei Internaţionale a Cercetătorilor Teatrali. A publicat în volum, ca autor unic (selectiv) Odaia de asediu (Editura Dacia, Cluj, 1983), Hermandria (Cartea românească, 1986), Introducere în Etica şi legislaţia presei (Grupul editorial ALL, 1997), A patra putere. Legislaţie şi etică pentru jurnalişti (Editura Dacia, Cluj, 2001), Modelul Teatral Românesc (Unitext, Bucureşti, 2001), Teatralizarea şi Reteatralizarea în Romania. 1920-196 (Eikon, Cluj, 2003), Pentru o semiotică a spectacolului teatral (Editura Dacia, Cluj, 2005), Fotoliul scepticului spectator (Unitext, Bucureşti, 2007), Habarnam în oraşul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija (Limes, Cluj, 2010), Bunjee-Jumping (Limes, Cluj, 2010), Actori care ard fără rest (Cheiron/Fundaţia Camil Petrescu, 2011), Signore misterioso. O anatomie a spectatorului (Unitext, 2011), Critica de teatru: Încotro? (Presa Universitară Clujeană, 2015), Odeon 70 (OscarPrint, Bucureşti, 2016), Club 70. Retro (Cartea Românească, 2017).
Titluri publicate la editura Tracus Arte:
Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Fluctuantul dezgheț 1956-1964 (2019)
Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Amăgitoarea primăvară 1965-1977 (2020)
