După recent încheiata ediție a integralei Shakespeare, Editura Tracus Arte lansează seria de teatru renascentist englez intitulată „Contemporanii lui Shakespeare”, în fruntea căreia se plasează Operele lui Christopher Marlowe, poetul și dramaturgul care a influențat în cea mai mare măsură creația și cariera lui William Shakespeare. Volumul de față cuprinde două titluri inedite, necunoscute publicului larg din România: Didona, regina Cartaginei și Masacrul de la Paris.

„Singur Marlowe a fost adevăratul Apollo al zorilor noștri, strălucitul luceafăr de ziuă al poeziei engleze ajunse la zenit (…). Primul mare poet englez a fost părintele tragediei engleze și creatorul versului alb (…), primul poet ale cărui puteri pot fi numite sublime (…). El este descoperitorul cel mai mare, cel mai cutezător și inspirat pionier din toată literatura noastră poetică.”

Algernon Charles Swinburne

Cu București pe fundal, asistăm la o nouă creare a lumii, de data asta având de-a face cu un ping-pong între dumnezeu și om (ți-a ieșit până la urmă/ exteriorul e țiplă/ prima dimineață/ redată în parametri/ corecți// e rândul meu acum/ no pressure, hă?), un om căruia îi e mai bine în partea neîncepută a realității, pentru că acolo, neexistând nimic încă, totul e posibil. Un om care știe din jocurile video că există camere fără interior care nu trebuie deschise. Odată deschise, interiorul lipsă al acestor camere poate fi înlocuit cu amintiri dintr-o copilărie trăită printre blocurile comuniste, în care copilul aduce mamei o pâine beton (lovește franzela beton, o lovește de cimentul de jos/ piatră lovind piatră/ nu ca să aprindă focul, deși de căldură/ avem nevoie mai ales) sau într-o curte, unde pe un scaun stă o bunică, iar copilul de pe genunchii ei devine din nou mare și, în încercarea de a-și reaminti tot, se trezește și descoperă că mai departe nimic nu-i/ e doar pop-up-ul/ you have a new memory, futu-i.

Un volum cu firul roșu făcut din pixeli, din care nu lipsesc nici precizia tăieturii versului și nici (auto)ironia, pe lângă nostalgia care plutește aproape peste toate versurile, în care se pot regăsi toți cei care ar putea cânta, la fel ca autorul, noi în anul 2000/ cu degetul lung pe întrerupător/ ne-am resetat/ de câteva ori.

Mina Decu

În urma unei întâlniri neobișnuite, un cal obișnuit, pe nume Ilie, decide să fugă de la ferma pe care a știut-o toată viața și să pornească în căutarea obiectului pe care l-a vrut toată viața fără să știe: o pălărie de soare. Înainte de a-și termina călătoria, are câteva popasuri de făcut.

Nu exista lucru care să determine acest lipițan să aibă gânduri în afara țarcului său. Ideea de a părăsi țarcul pentru deșert părea a fi una extrem de stupidă, chiar și pentru un cal fără prea multe păreri. Aceste concluzii au fost bine zidite în capul său după ani și ani de trăit în țarcul său.

Toate acestea s-au schimbat în numai jumătate de minut.