„Ființa pentru moarte“ și muzeul memoriei
| mai 11, 2022
În anii 1990, Rodica Draghincescu era una din prezențele cele mai provocatoare ale „noii poezii feminine“ din România. Poemele sale din volumele Aproape cald (1993), Fiecare avem sub pat niște fotografii de care ne este rușine (1995) sau Obiect de lux ascuțit pe ambele părți (1997) surprindeau, recurgînd la mijloacele pantomimei absurde sau ale bufonadei grotești, tribulațiile unei instinctualități „problematice“, dar și mecanismele trecerii vieții în text, alunecînd pe nesimțite de la planul existențial la fabula scripturală și de la referențialitate la autoreferențialitate. Textele sale erau truculente, impudice, mizînd pe o sinceritate împinsă pînă la cruzime, și n-au întîrziat s-o impună ca pe o autoare de prim-plan, care continua, cu alte mijloace, linia poetică a Angelei Marinescu.
Apoi poeta a emigrat, a publicat poezie, proză și publicistică în Franța, Germania, Luxemburg, Canada, Statele Unite, dobîndind recunoaștere europeană, pentru a reveni în actualitatea literară românescă în 2018, cu volumul Fraht, publicat de Casa de Editură Max Blecher, un volum aparținînd unei alte vîrste lirice, în care poezia Rodicăi Draghincescu își schimba într-o bună măsură tonalitatea. Acum tonul a devenit blazat, obosit, iar poemele transcriu micile întîmplări ale unei existențe de o căutată, ostentativă banalitate. Au dispărut și punerile în scenă spectaculoase din primele cărți ale autoarei, iar temele sale predilecte sînt oboseala existențială, singurătatea, exilul, sentimentul eșecului. Discursul este mai interiorizat, mai concentrat, iar în absența excesului de recuzită și gesticulație, dicția poetei e mai limpede articulată.
Unele dintre aceste aspecte se reîntîlnesc și în volumul Copilul cu piele de iarnă (Editura Tracus Arte), care se vrea un „reportaj de actualitate“ (poeta mărturisea, într-un interviu acordat Andrei Rotaru, că unele poeme au fost scrise în momentele de vîrf ale pandemiei), dar și o călătorie prin labirintul memoriei, care readuce la lumină chipuri și amintiri din copilărie. Numitorul comun dintre cele două „panouri“ ale „dipticului“ pe care ni-l propune acum Rodica Draghincescu este moartea; prezența insidioasă a acesteia se face simțită pretutindeni, iar textele din volum, fie că privesc către prezent sau către trecut, vorbesc despre destinul unor „ființe pentru moarte“ și sînt marcate de conștiința fragilității existențiale. Octavian Soviany
Citiți cronica aici: https://www.observatorcultural.ro/articol/fiinta-pentru-moarte-si-muzeul-memoriei/
Volum disponibil - îl puteți cumpăra
Copilul cu piele de iarnă / Rodica Draghincescu
Autor: Rodica Draghincescu
Titlu: Copilul cu piele de iarnă
Anul apariției: 2020
ISBN: 978-606-023-197-4
-
21,57 leiAdaugă în coș
Copilul cu piele de iarnă / Rodica Draghincescu
Autor: Rodica Draghincescu
Titlu: Copilul cu piele de iarnă
Anul apariției: 2020
ISBN: 978-606-023-197-4
21,57 leiAdaugă în coș
Noutăți
Soția lui Shakespeare/ Germaine Greer
Traducere de Ioana Roxana Constantin
Germaine Greer (n. 1939, în Australia) este o figură marcantă a feminismului secolului XX, scriitoare și profesoară universitară. A obținut titlul de doctor la Universitatea din Cambridge în 1967, cu o lucrare despre comediile de început ale lui Shakespeare și a predat operele marelui dramaturg la universități din Australia, Marea Britanie și Statele Unite. A devenit celebră la nivel mondial în 1970, odată cu publicarea cărții The Female Eunuch (Femeia eunuc), un text fundamental al celui de-al doilea val feminist. A scris articole pentru numeroase publicații, inclusiv pentru The Sunday Times, Harper, The Guardian, The New Republic și Esquire, este autoarea mai multor romane, în care a criticat rolurile impuse de societate femeilor, dar și a unor lucrări de memorialistică, de cercetare istorică, sociologică sau de istorie naturală, cum ar fi The Change (Schimbarea), On Rape (Despre viol), The White Beech (Fagul Alb).
-
70,00 leiAdaugă în coș
Soția lui Shakespeare/ Germaine Greer
Traducere de Ioana Roxana Constantin
Germaine Greer (n. 1939, în Australia) este o figură marcantă a feminismului secolului XX, scriitoare și profesoară universitară. A obținut titlul de doctor la Universitatea din Cambridge în 1967, cu o lucrare despre comediile de început ale lui Shakespeare și a predat operele marelui dramaturg la universități din Australia, Marea Britanie și Statele Unite. A devenit celebră la nivel mondial în 1970, odată cu publicarea cărții The Female Eunuch (Femeia eunuc), un text fundamental al celui de-al doilea val feminist. A scris articole pentru numeroase publicații, inclusiv pentru The Sunday Times, Harper, The Guardian, The New Republic și Esquire, este autoarea mai multor romane, în care a criticat rolurile impuse de societate femeilor, dar și a unor lucrări de memorialistică, de cercetare istorică, sociologică sau de istorie naturală, cum ar fi The Change (Schimbarea), On Rape (Despre viol), The White Beech (Fagul Alb).
70,00 leiAdaugă în coș
ectopia cordis/ dan mihut
Dan Mihuț (n. 23 aprilie 1973, în Drobeta-Turnu Severin) a absolvit Facultatea de Limbi Străine, Univ. „Spiru Haret”, București, 2001; este licențiat al Facultății de Litere, Univ. „Ovidius”, Constanța, 2003. Între 2007 și 2011, a fost redactor și redactor-șef al revistei Tomis, Constanța. Debut editorial: AutoDaFè, Editura Pontica (2008), urmat de volumul Trei mese pe zi, Editura Casa de Pariuri Literare (2012).
-
22,00 leiAdaugă în coș
ectopia cordis/ dan mihut
Dan Mihuț (n. 23 aprilie 1973, în Drobeta-Turnu Severin) a absolvit Facultatea de Limbi Străine, Univ. „Spiru Haret”, București, 2001; este licențiat al Facultății de Litere, Univ. „Ovidius”, Constanța, 2003. Între 2007 și 2011, a fost redactor și redactor-șef al revistei Tomis, Constanța. Debut editorial: AutoDaFè, Editura Pontica (2008), urmat de volumul Trei mese pe zi, Editura Casa de Pariuri Literare (2012).
22,00 leiAdaugă în coș
Léa/ Andrei Velea
Andrei Velea (n. 3 februarie 1980, la Galați) este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est, și coordonează activitatea Asociației Creatorilor de Ficțiune din Galați. A publicat peste zece volume de poezie, proză și teatru, printre care: Gimnastul fără plămâni (Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, 2010), Lumea e o pisică jigărită (Brumar, 2012), #Agora (Brumar, 2018), Omul Vag (Eikon, 2021), Imn tandru pentru dragoste, libertate și distrugere (Vinea, 2021), a.normal (Litera, 2022), teatru_001 (Eikon, 2024) și Fără știrea ei (Cișmigiu Books, 2025). Textele sale au apărut în diverse reviste culturale. A obținut mai multe premii, între care Marele Premiu „Eusebiu Camilar” la Festivalul Național de Literatură
„Eusebiu Camilar – Magda Isanos” (2011) și Premiul pentru debut „Horațiu Ioan Lașcu” al Filialei USR Iași, acordat pentru volumul Gimnastul fără plămâni în cadrul Zilelor Eminescu 2011. Piesele sale au fost montate la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați și la mai multe teatre independente.
-
30,00 leiAdaugă în coș
Léa/ Andrei Velea
Andrei Velea (n. 3 februarie 1980, la Galați) este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est, și coordonează activitatea Asociației Creatorilor de Ficțiune din Galați. A publicat peste zece volume de poezie, proză și teatru, printre care: Gimnastul fără plămâni (Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, 2010), Lumea e o pisică jigărită (Brumar, 2012), #Agora (Brumar, 2018), Omul Vag (Eikon, 2021), Imn tandru pentru dragoste, libertate și distrugere (Vinea, 2021), a.normal (Litera, 2022), teatru_001 (Eikon, 2024) și Fără știrea ei (Cișmigiu Books, 2025). Textele sale au apărut în diverse reviste culturale. A obținut mai multe premii, între care Marele Premiu „Eusebiu Camilar” la Festivalul Național de Literatură
„Eusebiu Camilar – Magda Isanos” (2011) și Premiul pentru debut „Horațiu Ioan Lașcu” al Filialei USR Iași, acordat pentru volumul Gimnastul fără plămâni în cadrul Zilelor Eminescu 2011. Piesele sale au fost montate la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați și la mai multe teatre independente.
30,00 leiAdaugă în coș







