Odeletă societății de consum
| martie 13, 2019de Romulus Bucur
„Pe lângă semantică, nici aia neutră, există o pragmatică; dacă ne apucăm s-o luăm la bani mărunţi, nu ştiu cât de bine ar ieşi. Mai întâi: un glonţ în ceafă. Adică execuţie sumară, fără măcar un simulacru de proces, tipică regimurilor totalitare, de orice culoare, roşie sau brună. Rivalizând doar cu decapitările care au umplut diversele canale de ştiri în anii din urmă. Nu, mulţumesc. Naraţiunile reprezintă un mod elegant de a relativiza adevărul. Nu că ar fi el absolut (apostolii lui, din nou de orice culoare, atei sau adepţi ai unei teocraţii, sunt primii care să pună mâna pe orice armă, doar pentru a-l impune. Pentru a instaura fericirea generală: pacea, bunăstarea, etica şi orice altceva. Adică pentru a-i extermina pe cei care au alte păreri). Dar şi atunci când fiecare are adevărul său micuţ, personal, pus într-o firidă împreună cu zeii familiei, clanului, tribului, întregului neam, totul legitimat printr-o naraţiune corespunzătoare, am din nou impresia că ceva nu e deloc în regulă.
De demascări, ce să zic? Sună a stalinism, a revoluţie culturală, a mărturisire a păcatelor, pentru a fi, în cel mai bun caz, pus la stâlpul infamiei, în cel mai rău, atârnat de primul copac, sau alte forme de execuţie sumară. În ambele situaţii, plimbat lent până la locul de executare a pedepsei, pentru a putea fi huiduit, scuipat, împroşcat cu dejecţii, eventual compătimit discret, că nimeni nu e nebun să vrea să i se alăture. În ceea ce priveşte patriarhatul, el nu e cu nimic mai bun sau mai rău decât matriarhatul. Opoziţiile binare, în care un termen trebuie se substituie definitiv celuilalt, eventual să-l înlăture definitiv, nu duc nicăieri. Ca să mă refer la chinezii mei dragi, nu există yin fără yang, nici yang fără yin. Fiecare conţine în nucleu elementul opus, transformându-se, în timp, în el. Aceasta se numeşte taiji. Atunci când se produce sinteza lor (sau, la începuturile universului, când încă nu se produsese separaţia dintre ele) vorbim de wuji. Eventualele intenţii bune (aplicabile local, în plan practic, pentru repararea unor inechităţi flagrante) pot fi folosite, atunci când vrem să le impunem întregii realităţi, la pavarea unui binecunoscut drum.” (Romulus Bucur, bookaholic.ro)
Autor: Romulus Bucur, Bookaholic.ro
Carte disponibilă - o poți cumpăra
odeletă societății de consum / romulus bucur
Autor: Romulus Bucur
Anul apariției: 2018
Nr. pagini: 104
ISBN: 97-606-664-962-9
-
-
25,20 leiAdaugă în coș
odeletă societății de consum / romulus bucur
Autor: Romulus Bucur
Anul apariției: 2018
Nr. pagini: 104
ISBN: 97-606-664-962-9
25,20 leiAdaugă în coș
Cărți adăugate recent
Teatru V/ Matei Visniec
Disponibil și în format electronic în magazinul
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în judeţul Suceava. A debutat cu poezie în 1972 în revista Luceafărul, pe cînd era elev. Mai tîrziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filosofie şi istorie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu. A crezut în rezistenţa culturală şi în capacitatea literaturii de a demola totalitarismul, prostia şi răutatea. Mai crede şi astăzi că teatrul, poezia şi romanul pot atenua spălarea pe creier operată de societatea de consum, de mode, de industria de divertisment şi de noile tehnologii care însingurează omul. A debutat în volum în 1980, la Editura Albatros, cu o culegere de poeme intitulată La noapte va
ninge. Matei Vişniec este autorul mai multor volume de poezie, a şase romane, a unei culegeri de
nuvele şi a peste 50 de piese de teatru. În 1987, cînd căderea comunismului părea imposibilă, Matei Vişniec a cerut azil politic în
Franţa. Între 1990 şi 2022 a lucrat ca jurnalist la Paris la Radio France Internationale. Piesele sale scrise în franceză au apărut la editurile Lansman, Actes-Sud Papiers, Non Lieu, L’œil du
Prince, Espace d’un Instant. Matei Vişniec este considerat unul dintre cei mai importanţi autori de teatru francofoni. Numeroase premii i-au răsplătit activitatea, începînd cu Premiul pentru poezie acordat de
Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. El a mai obţinut Premiul Academiei române, precum şi premiul pentru întreaga activitate, în 2015, a Uniunii Teatrale din România (UNITER). În Franţa i-a fost decernat de mai multe ori Premiul presei la Festivalul internaţional de teatru de la Avignon, Premiul european acordat de Societarea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum şi Premiul de literatură europeană Jean Monnet (în 2016) pentru romanul Negustorul de începuturi de roman. Piesele lui Matei Vişniec sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în numeroase ţări. Unele dintre ele au fost montate în teatre importante din Europa: Teatrul Rond Point des Champs Élysées la Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stokholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Naţional din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din
Berlin, Teatrul Naţional din Sofia, Teatro Stabile din Torino, Teatrul Amalia din Salonic… La Suceava a fost creat în 2016 un teatru muncipal care poartă numele lui Matei Vişniec.
-
-
63,00 leiAdaugă în coș
Teatru V/ Matei Visniec
Disponibil și în format electronic în magazinul
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în judeţul Suceava. A debutat cu poezie în 1972 în revista Luceafărul, pe cînd era elev. Mai tîrziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filosofie şi istorie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu. A crezut în rezistenţa culturală şi în capacitatea literaturii de a demola totalitarismul, prostia şi răutatea. Mai crede şi astăzi că teatrul, poezia şi romanul pot atenua spălarea pe creier operată de societatea de consum, de mode, de industria de divertisment şi de noile tehnologii care însingurează omul. A debutat în volum în 1980, la Editura Albatros, cu o culegere de poeme intitulată La noapte va
ninge. Matei Vişniec este autorul mai multor volume de poezie, a şase romane, a unei culegeri de
nuvele şi a peste 50 de piese de teatru. În 1987, cînd căderea comunismului părea imposibilă, Matei Vişniec a cerut azil politic în
Franţa. Între 1990 şi 2022 a lucrat ca jurnalist la Paris la Radio France Internationale. Piesele sale scrise în franceză au apărut la editurile Lansman, Actes-Sud Papiers, Non Lieu, L’œil du
Prince, Espace d’un Instant. Matei Vişniec este considerat unul dintre cei mai importanţi autori de teatru francofoni. Numeroase premii i-au răsplătit activitatea, începînd cu Premiul pentru poezie acordat de
Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. El a mai obţinut Premiul Academiei române, precum şi premiul pentru întreaga activitate, în 2015, a Uniunii Teatrale din România (UNITER). În Franţa i-a fost decernat de mai multe ori Premiul presei la Festivalul internaţional de teatru de la Avignon, Premiul european acordat de Societarea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum şi Premiul de literatură europeană Jean Monnet (în 2016) pentru romanul Negustorul de începuturi de roman. Piesele lui Matei Vişniec sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în numeroase ţări. Unele dintre ele au fost montate în teatre importante din Europa: Teatrul Rond Point des Champs Élysées la Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stokholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Naţional din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din
Berlin, Teatrul Naţional din Sofia, Teatro Stabile din Torino, Teatrul Amalia din Salonic… La Suceava a fost creat în 2016 un teatru muncipal care poartă numele lui Matei Vişniec.
63,00 leiAdaugă în coș
Opere/ George Peele, Robert Greene
Disponibil și în format electronic în magazinul
Acest nou volum din seria „Contemporanii lui Shakespeare” își propune să aducă în atenția oamenilor de teatru din România un crâmpei din opera dramatică a lui George Peele și a lui Robert Greene – doi autori cu un impact profund asupra creației shakespeariene. Peele și Greene i-au oferit Marelui Will modele de urmat, la nivelul limbajului, al caracterizării personajelor și al construcției dramatice, cu numeroase ecouri detectabile în piesele shakespeariene. Iar o dovadă a strânsei legături dintre cei trei autori este și prezența lui Peele și Greene înăuntrul canonului shakespearian, în piesele Titus Andronicus și trilogia Henric al VI-lea. Regele Ioan de Shakespeare este o rescriere a unei piese a lui George Peele, iar Poveste de iarnă este dramatizarea unui roman de mare succes, Pandosto (1588), semnat de Robert Greene. Doar dispariția prematură a lui Greene (1592), Marlowe (1593), Kyd (1594) și Peele (1596) i-a asigurat lui Shakespeare poziția de lider între dramaturgii londonezi ai anilor 1590. În condițiile în care Mucedorus de Peele a fost piesa de cel mai mare succes din întreaga Renaștere engleză, iar Locrine de Greene a repurtat un succes comparabil cu cel al marilor tragedii shakespeariene, ne întrebăm cum s-ar fi scris istoria dramaturgiei engleze dacă acești corifei ar fi fost la fel de longevivi ca actorul-dramaturg din Stratford.
-
-
34,00 leiAdaugă în coș
Opere/ George Peele, Robert Greene
Disponibil și în format electronic în magazinul
Acest nou volum din seria „Contemporanii lui Shakespeare” își propune să aducă în atenția oamenilor de teatru din România un crâmpei din opera dramatică a lui George Peele și a lui Robert Greene – doi autori cu un impact profund asupra creației shakespeariene. Peele și Greene i-au oferit Marelui Will modele de urmat, la nivelul limbajului, al caracterizării personajelor și al construcției dramatice, cu numeroase ecouri detectabile în piesele shakespeariene. Iar o dovadă a strânsei legături dintre cei trei autori este și prezența lui Peele și Greene înăuntrul canonului shakespearian, în piesele Titus Andronicus și trilogia Henric al VI-lea. Regele Ioan de Shakespeare este o rescriere a unei piese a lui George Peele, iar Poveste de iarnă este dramatizarea unui roman de mare succes, Pandosto (1588), semnat de Robert Greene. Doar dispariția prematură a lui Greene (1592), Marlowe (1593), Kyd (1594) și Peele (1596) i-a asigurat lui Shakespeare poziția de lider între dramaturgii londonezi ai anilor 1590. În condițiile în care Mucedorus de Peele a fost piesa de cel mai mare succes din întreaga Renaștere engleză, iar Locrine de Greene a repurtat un succes comparabil cu cel al marilor tragedii shakespeariene, ne întrebăm cum s-ar fi scris istoria dramaturgiei engleze dacă acești corifei ar fi fost la fel de longevivi ca actorul-dramaturg din Stratford.
34,00 leiAdaugă în coș
Scena bolnavă – Philippe Beaussant (resigilat)
Autor: Philippe Beaussant
Traducere, prefaţă şi note de Anca-Daniela Mihuţ
Anul apariţiei: 2017
Nr. pagini: 167
ISBN: 978-606-664-790-8
-
-
14,99 leiAdaugă în coș
Scena bolnavă – Philippe Beaussant (resigilat)
Autor: Philippe Beaussant
Traducere, prefaţă şi note de Anca-Daniela Mihuţ
Anul apariţiei: 2017
Nr. pagini: 167
ISBN: 978-606-664-790-8
14,99 leiAdaugă în coș
Eseuri aproape politice/ Paul Valery
Traducere din limba franceză și ediție îngrijită de Marius Ghica.
Ediția a II-a.
Auzisem vorbindu-se despre lumi în întregime dispărute, de imperii scufundate laolaltă cu toate popoarele și zămislirile lor; scoborâte în străfundul inexplorabil al veacurilor împreună cu zeii și cu legile lor, cu academiile și științele pure și aplicate, cu gramaticile, cu dicționarele, cu clasicii, cu romanticii și cu simboliștii lor, cu criticii și cu criticii criticilor lor. Știam prea bine că întreg pământul ce se vede este făcut din cenușă, că cenușa înseamnă ceva. (…) Atâtea orori nu ar fi fost cu putință fără atâtea virtuți. A trebuit, neîndoielnic, multă știință pentru a ucide atâția oameni, pentru a risipi atâtea bunuri, pentru a nimici atâtea orașe în atât de puțin timp; dar au trebuit nu mai puține calități morale. A ști și A trebui, sunteți, așadar, suspecte?
Paul Valéry
-
-
38,00 leiAdaugă în coș
Eseuri aproape politice/ Paul Valery
Traducere din limba franceză și ediție îngrijită de Marius Ghica.
Ediția a II-a.
Auzisem vorbindu-se despre lumi în întregime dispărute, de imperii scufundate laolaltă cu toate popoarele și zămislirile lor; scoborâte în străfundul inexplorabil al veacurilor împreună cu zeii și cu legile lor, cu academiile și științele pure și aplicate, cu gramaticile, cu dicționarele, cu clasicii, cu romanticii și cu simboliștii lor, cu criticii și cu criticii criticilor lor. Știam prea bine că întreg pământul ce se vede este făcut din cenușă, că cenușa înseamnă ceva. (…) Atâtea orori nu ar fi fost cu putință fără atâtea virtuți. A trebuit, neîndoielnic, multă știință pentru a ucide atâția oameni, pentru a risipi atâtea bunuri, pentru a nimici atâtea orașe în atât de puțin timp; dar au trebuit nu mai puține calități morale. A ști și A trebui, sunteți, așadar, suspecte?
Paul Valéry
38,00 leiAdaugă în coș